România este într-o poziție stabilă din punct de vedere energetic și face pași importanți spre atingerea independenței, a declarat Virgil Popescu în cadrul conferinței „Energy Forum: România, de la independență energetică la blackout”, organizată de DC Media Group.
„România nu este într-o iminentă situaţie de blackout. România este pe drumul spre independenţa energetică şi evident că nu este uşor. S-au făcut paşi foarte importanţi. Eu spun că, în 2027, odată cu extragerea gazelor din Marea Neagră, problema independenţei din punct de vedere al gazului natural este rezolvată. Vom deveni cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană şi vom fi principalul furnizor de securitate regională”, a declarat Popescu.
Gazul din Marea Neagră – cheia independenței energetice
Fostul ministru a explicat că producția de gaze din Marea Neagră va schimba radical statutul energetic al României, oferind nu doar securitate, ci și oportunități de dezvoltare industrială.
„Ceea ce este important pentru noi este să găsim soluţii să consumăm cât mai mult gaz în ţară, în aşa fel încât să nu fie nevoie să exportăm foarte mult şi să consumăm gaz cu valoare adăugată folosind gazul din Marea Neagră”, a subliniat el.
În acest context, Popescu a amintit de investițiile în noile centrale pe gaze naturale, precum cea de la Mintia, „cea mai mare centrală pe gaz din Europa, de 1,7 gigawaţi, cea mai modernă investiţie”, care urmează să intre în funcțiune în 2026.
Reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă și SMR-urile – noul pilon nuclear
Pe lângă dezvoltarea segmentului gazelor, Popescu a vorbit și despre calendarul proiectelor nucleare.
„Dacă ne referim la nuclear, orizontul de timp este 2031, poate chiar 2032, pentru reactoarele 3 şi 4, dar probabil şi pentru SMR-uri (…). Putem vorbi de o stabilitate energetică, o independenţă energetică, un furnizor de securitate energetică regional”, a explicat europarlamentarul.
Cărbunele rămâne, dar doar temporar
În privința energiei pe bază de cărbune, Popescu a precizat că acestea vor continua să funcționeze atât timp cât este nevoie pentru securitatea sistemului.
„România devine practic un hub energetic, aducând energie „verde” din zona Mării Caspice, intrând energia verde din Marea Neagră (…) Referindu-mă la cărbune, este foarte bine că s-a reuşit amânarea termenului. Nu PNRR-ul a fost problema (…) Sigur că mergem cu centralele pe cărbune atâta timp cât e nevoie de securitate energetică, dar trebuie să facem acele schimbări”, a precizat el.
Fostul ministru a reamintit că, în 2020, Complexul Energetic Oltenia se afla la un pas de faliment, iar intervenția statului a fost crucială pentru supraviețuirea companiei.
„Dacă acel ajutor de salvare, la vremea respectivă, nu se acorda, era astăzi exact cum este Complexul Energetic Hunedoara, în faliment”, a explicat Popescu, menționând ajutoarele de stat în valoare de 2,6 miliarde de euro acordate pentru plata certificatelor de CO2 și investițiile în noi capacități.
Noi proiecte și investiții în 2026–2027
Potrivit fostului ministru, România va continua să investească masiv în producția de energie curată și în capacități moderne.
„Sunt convins că, până la urmă, anul viitor vom avea contractele semnate şi vom începe construcţia celor două centrale, cea de la Turceni şi cea de la Işalniţa, în total 1.350 de megawaţi. Mă aştept ca, anul viitor, să fie gata totuşi acele parcuri eoliene, de 747 de megawaţi, care trebuiau să fie gata în 2024”, a mai adăugat Popescu.
Conferința „Energy Forum: România, de la independență energetică la blackout” a reunit marți reprezentanți ai instituțiilor publice, ai mediului academic și ai industriei, care au discutat despre tranziția energetică, riscul de blackout, investițiile în infrastructura de producție și rolul României ca hub energetic regional.
