România recuperează 51 de milioane de euro din PNRR. Dragoș Pîslaru: Nu va exista niciun proiect blocat în lipsa unor plăți

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat marți, după ședința de guvern, că România a îndeplinit jaloanele suspendate din PNRR, a transmis documentele către Comisia Europeană pe 28 noiembrie și va recupera 51 de milioane de euro, garantând totodată că niciun proiect aflat în derulare nu va fi blocat, indiferent de evoluția finanțării europene.

România recuperează zeci de milioane de euro prin PNRR

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat că România a reușit să îndeplinească jaloanele suspendate în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), documentele necesare fiind transmise Comisiei Europene pe 28 noiembrie. Suspendarea acestor jaloane, care dura de mai bine de doi ani, a fost rezultatul întârzierilor guvernelor anterioare.

În ultimele cinci luni, guvernul actual a depus eforturi intense pentru a corecta aceste decalaje și a oferi Comisiei Europene toate dovezile solicitate. Această mobilizare a permis evitarea pierderii unor fonduri importante: prin renegocierea unor jaloane considerate retroactive, România va recupera 51 de milioane de euro.

„Vestea bună este că nu pierdem bani pe jaloanele de achiziții publice greșite. 51 de milioane de euro sunt recuperate”, a declarat ministrul.

Unul dintre jaloanele principale, cel legat de funcționalitatea AMEPIP, evaluat la 330,34 milioane de euro, a fost considerat îndeplinit după prezentarea conducerii instituției, a activităților desfășurate și a primelor sancțiuni aplicate. Comisia Europeană a validat astfel acest jalon, confirmând funcționalitatea AMEPIP.

Pe de altă parte, autoritățile au avansat în reforma întreprinderilor de stat, un plan coordonat de vicepremierul Oana Gheorghiu, recunoscut de Comisia Europeană ca un demers strategic.

În sectorul energetic, pentru jalonul privind guvernanța corporativă, cu o valoare de 227,9 milioane de euro, au fost transmise numirile în posturile de conducere ale companiilor strategice. Unele poziții rămân însă vacante din motive procedurale, inclusiv la Hidroelectrica, Complexul Energetic Oltenia și Eurotest.

Ministrul Dragoș Pîslaru a subliniat că eforturile guvernului au fost decisive pentru asigurarea fondurilor europene și pentru menținerea credibilității României în cadrul PNRR.

Dragoș Pîslaru garantează continuitatea tuturor proiectelor PNRR

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat, după ședința de marți a Guvernului, că niciun proiect aflat în derulare prin Planul Național de Redresare și Reziliență nu este expus riscului de blocaj, indiferent de evoluția finanțării europene.

Șeful MIPE a subliniat că Executivul și-a asumat ferm finalizarea tuturor investițiilor începute, oferind garanții beneficiarilor – fie că vorbim despre autorități locale sau companii private – că lucrările nu vor fi oprite din lipsă de fonduri. Potrivit acestuia, predictibilitatea în ceea ce privește finanțarea este asigurată complet, iar proiectele vor fi duse la bun sfârșit.

„Nu va exista niciun proiect blocat în lipsa unor plăți. Guvernul își va asuma finalizarea tuturor investițiilor pe care acum le are în desfășurare. Predictibilitatea este totală”, a spus Pîslaru

În privința sursei banilor necesari în eventualitatea în care o parte dintre granturile europene nu ar mai fi disponibile, Pîslaru a explicat că proiectele cu finanțare europeană sau cofinanțare vor reprezenta o prioritate absolută în construcția bugetului pentru anul viitor. Eventualele ajustări nu ar viza stoparea investițiilor, ci doar creșterea contribuției din bugetul național.

Ministrul a precizat că toate angajamentele deja asumate vor fi respectate integral, iar proiectele PNRR vor avea întâietate față de cele finanțate exclusiv din surse interne. Totodată, acesta a criticat modul deficitar în care, în trecut, au fost gestionate revizuirile și amânările unor investiții, subliniind că Guvernul actual își propune să elimine aceste blocaje administrative și să ofere un cadru stabil și clar pentru implementarea proiectelor aflate în derulare.

„Dacă, într-un scenariu, s-ar pierde ceva din componenta de grant, ar crește cofinanțarea națională. Procentual, aceasta ar fi singura modificare. Toate proiectele vor fi finanțate până la capăt și vor avea prioritate în fața celor acoperite exclusiv din bugetul național”, a precizat el.