România rămâne dependentă de gaz și energie clasică

România va continua să se bazeze, în următorul deceniu, pe un mix energetic format din gaze naturale, combustibili fosili și surse regenerabile, susține ministrul Energiei.

„Eu cred că următorii 10 ani, ca să fiu foarte practic, încă sunt ai mixului de gaze naturale, combustibili fosili şi surse regenerabile plus stocare. Nu suntem încă pregătiţi să mutăm cu totul înspre surse regenerabile. Ăsta este adevărul”, a afirmat Bogdan Ivan, miercuri seară, la Digi24.

Energie verde ieftină din cauza lipsei de stocare

Ministrul a explicat că investițiile de aproape 3 miliarde de euro în panouri fotovoltaice nu sunt valorificate eficient, din cauza lipsei capacităților de stocare.

„Ele (panourile fotovoltaice – n.r.) produc aproximativ 1 gigawatt, care, în lipsa capacităţilor de stocare, ajunge să fie tranzacţionat în timpul zilei, la preţuri ridicole de 10-20 lei per megawatt, pentru că România nu s-a gândit că, atunci când instalează panouri fotovoltaice, are nevoie şi de stocare.

Din acest motiv, toţi banii care îi aveam pentru finanţări în domeniul energetic, i-am mutat înspre stocare, pentru că avem deja o producţie foarte bună pe fotovoltaic şi pe eolian, dar care este variabilă în timpul zilei, care trebuie stocată şi care trebuie dusă în reţea în vârful de consum”, a explicat ministrul.

Investiții masive în energie: 5.800 MW până în 2027

Pentru a înțelege mai clar structura noilor investiții energetice, datele anunțate de Ministerul Energiei pot fi sintetizate astfel:

Structura noilor capacități energetice instalate în România

Tip energie

Capacitate nouă estimată (MW)

Termen estimat

Solar

2.000 MW

2026

Eolian

350 MW

2026

Gaz (gas-to-power)

2.200 MW

2026–2027

Stocare energie

1.500 MW

2026

Total estimat

~5.800 MW

până în 2027

Aceste cifre arată o orientare clară către un mix energetic, în care gazul rămâne esențial pentru stabilitate, iar stocarea devine cheia integrării energiei regenerabile în Sistemul Energetic Național.

„Din punct de vedere al investiţiilor pe care le preconizăm să fie terminate şi să injecteze energie în reţea, până la finalul anului 2027, adică în doi ani, vom intra cu aproximativ 5.800 de megawaţi dintre care 3.600 regenerabile, diferenţa gas-to-power. Din punct de vedere al structurii acestor investiţii care sunt derulate acum de către Ministerul Energiei prin PNRR şi prin Fondul pentru modernizare, până la finalul acestui an vom avea în total putere instalată nouă de circa 2.000 de megawaţi pe solar, 350 de megawaţi pe eolian, 2.200 megawaţi pe gaz, cele două centrale de la Arad şi Constanţa, plus Iernutul, care are ca termen de finalizare anul 2026, precum şi centrala de la Mintia, care este într-o fază avansată de implementare, care este o investiţie privată extrem de importantă”, a afirmat Ivan.

Prioritatea zero: stocarea energiei

Ministrul Energiei spune că toate proiectele majore sunt acum orientate către dezvoltarea capacităților de stocare.

„Principala problemă pe care o avem în momentul de faţă este acest preţ extrem de ridicat. Avem situaţia în care s-a investit masiv în producţie fotovoltaică şi astfel am ajuns ca, în timpul zilei, când avem soare şi în România, şi în Bulgaria, şi în Ungaria, să ajungem la un preţ negativ, să ajungem la un preţ de un leu, 5 lei, 10 lei per megawatt. În momentul de faţă toate investiţiile prioritare pe care le gestionăm la nivelul Ministerului Energiei sunt orientate înspre stocare, iar până la finalul acestui an vom avea instalat 1.500 de megawaţi stocare din PNRR şi din Fondul pentru modernizare”, a completat acesta.

„Dacă, de exemplu, în timpul zilei când avem o supraproducţie reuşim să înmagazinăm acea energie, vom putea folosi seara când avem vârf de consum, automat vom fi în situaţia în care vom putea să temperăm aceste creşteri de preţuri, vom putea să temperăm piaţa de echilibrare care astăzi, pentru doar 18% din cantitatea de energie care se consumă la nivel naţional, costul ei depăşeşte 40% din costul total al energiei care se consumă astăzi în România”, a conchis Ivan.

Posibilă demisie în cazul ieșirii PSD de la guvernare

În plan politic, ministrul a declarat că ar putea demisiona dacă Partidul Social Democrat va decide să iasă de la guvernare.

„Nu am ajuns ministru pe persoană fizică. Dacă cei 5.000 de colegi vor decide o anumită direcţie a partidului, aşa cum am ajuns aici, voi decide în consecinţă împreună cu colegii mei. Că nu fac notă discordantă faţă de echipă”, a declarat Bogdan Ivan.