România rămâne codașa UE la consumul de fructe și legume, în ciuda unui potențial agricol major

România se situează pe ultimele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce privește consumul zilnic de fructe și legume, deși dispune de una dintre cele mai mari suprafețe agricole din blocul comunitar. Aproape trei sferturi dintre români nu consumă nici măcar o porție de fructe sau legume pe zi, iar doar o proporție infimă ajunge la nivelul recomandat pentru o alimentație sănătoasă.

Diferențe majore față de media europeană

Datele Eurostat, analizate de Monitorul Social – proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România – arată că aproximativ 75% dintre români declară că nu consumă zilnic nicio porție de legume sau fructe. Alți 24% afirmă că mănâncă între una și patru porții pe zi, în timp ce doar 2,4% ating pragul de cinci porții zilnice, nivel recomandat de Organizația Mondială a Sănătății.

Situația României contrastează puternic cu media UE27. La nivel european, doar o treime dintre cetățeni nu consumă zilnic fructe și legume, peste jumătate ajung la una-patru porții pe zi, iar 12% depășesc pragul de cinci porții zilnic. Chiar și în Europa Centrală și de Est, România rămâne în urma unor state precum Cehia, Polonia sau Bulgaria, atât din perspectiva consumului, cât și a producției.

Producție mult sub potențial, în ciuda suprafețelor agricole

România utilizează aproximativ 12,8 milioane de hectare de teren agricol, reprezentând 8,1% din totalul suprafeței agricole a Uniunii Europene, și are 4,2% din populația UE. Cu toate acestea, contribuția sa la producția comunitară este modestă: doar 1,9% din legumele proaspete și 5,4% din fructele produse în UE provin din România.

Prin comparație, Polonia reușește să genereze aproximativ 16% din producția de fructe și 8% din cea de legume a UE27, folosind circa 9% din terenul agricol. Această diferență evidențiază subutilizarea resurselor agricole din România și menține un cerc vicios: producție redusă, dependență ridicată de importuri, prețuri mai mari la raft și acces limitat pentru consumatorii cu venituri mici.

Consecințe asupra sănătății și economiei

Specialiștii atrag atenția că nivelul scăzut de consum de fructe și legume are efecte directe asupra sănătății publice, fiind asociat cu un risc crescut de boli netransmisibile și cu scăderea productivității populației active. Recomandarea OMS este de minimum 400 de grame de fructe și legume pe zi, echivalentul a cinci porții, obiectiv atins de o pondere extrem de redusă a populației din România.

Nevoia unei strategii naționale integrate

Potrivit analizelor Monitorului Social, această situație nu poate fi corectată fără intervenții coordonate. Este nevoie de politici publice coerente care să sprijine producția internă, de investiții în agricultură și lanțuri scurte de aprovizionare, dar și de campanii de informare privind importanța unei alimentații echilibrate.

O strategie națională integrată, cu obiective anuale clare privind producția și consumul de fructe și legume, ar putea reduce dependența de importuri, stabiliza prețurile și îmbunătăți accesul gospodăriilor vulnerabile la alimente sănătoase. România are resursele necesare pentru a-și repoziționa rapid piața internă, însă acest potențial rămâne, deocamdată, insuficient valorificat.