România, printre țările UE cu cea mai mică creștere a cheltuielilor sociale în 2025. Avans de doar 0,7%
SURSA FOTO: Dreamstime - oameni
România se numără printre țările Uniunii Europene (UE) în care cheltuielile pentru prestațiile de protecție socială au crescut cel mai puțin în 2025. Potrivit estimărilor Eurostat, avansul a fost de numai 0,7% față de anul precedent.
Cheltuielile UE pentru prestațiile sociale au crescut cu 5% în 2025
În 2025, cheltuielile totale pentru prestațiile de protecție socială în UE au ajuns la 5 183 de miliarde de euro, conform estimărilor preliminare, ceea ce reprezintă o creștere de 4,9% față de 2024.
Datele indică faptul că cheltuielile pentru prestațiile de protecție socială au reprezentat 27,5% din PIB-ul UE, o scădere de 0,2 puncte procentuale (pp) față de anul precedent.
În rândul țărilor UE, cheltuielile pentru prestațiile de protecție socială, exprimate ca procent din PIB, au fost cele mai ridicate în Austria (32,4% din PIB), Finlanda (32,2%) și Franța (32,1%), în timp ce cele mai scăzute valori au fost înregistrate în Irlanda (11,7%), Malta (13,8%) și Ungaria (16,7%).
În cadrul prestațiilor de protecție socială, cele mai mari cheltuieli au fost alocate pentru bătrânețe (2 152 de miliarde de euro, 41,5% din total) și pentru boală/asistență medicală (1 556 de miliarde de euro, 30,0%). Alte categorii au inclus: invaliditate, urmași, familie/copii, șomaj, locuințe și excluziune socială neclasificată în altă parte.
Cheltuielile pentru protecția socială au crescut în toate țările UE
În 2025, cheltuielile pentru prestațiile de protecție socială, exprimate în euro, au crescut în toate țările UE. Cele mai mari creșteri, comparativ cu 2024, s-au înregistrat în Croația (+15,4%), Bulgaria (+12,1%) și Lituania (+11,6%), în timp ce cele mai mici creșteri au fost consemnate în Grecia (+0,6%), România (+0,7%) și Finlanda (+1,3%).
Aceste cifre se bazează pe estimări preliminare privind cheltuielile pentru protecția socială, publicate recent de Eurostat. Ele vizează principalii indicatori ai Sistemului European de Statistici Integrate privind Protecția Socială (ESSPROS) și sunt furnizate de țările raportoare pe bază voluntară.
Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării (Relații Publice și Comunicare) din cadrul Universității din București. Absolventă a Masteratului Relații Publice și Comunicare din cadrul Școlii Naţionale de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Redactor pentru Capital.ro din toamna anului 2021 până în prezent.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.








Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.