România, printre țările cu cele mai mari prețuri pe piața carburanților. Primele efecte ale expirării măsurilor de criză s-au văzut imediat la pompă

Președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, susține că primele efecte ale expirării măsurilor adoptate în perioada stării de criză pe piața carburanților s-au văzut imediat la pompă, însă datele arată că adevărata explicație a evoluției prețurilor nu ține exclusiv de fiscalitate, ci și de modul în care companiile își stabilesc politicile comerciale.

Dumitru Chisăliță pune sub semnul întrebării explicațiile privind scumpirea carburanților

Potrivit analizei realizate de președintele AEI, după expirarea măsurilor de criză, prețul motorinei a crescut cu până la 38 de bani pe litru, în timp ce benzina a înregistrat majorări reduse sau chiar nu s-a scumpit, în funcție de companie.

Studiul intitulat „Evoluția prețurilor la motorină și benzină în starea de criză din România” este prezentat drept una dintre cele mai detaliate analize ale pieței românești a carburanților din ultimii ani și contestă ideea potrivit căreia România ar depinde în totalitate de petrolul din import.

Analiza arată că, în cazul motorinei, aproximativ 16% din cantitatea comercializată este produsă din țiței extras în România, în timp ce circa 84% provine din țiței importat și rafinat pe plan intern. În cazul benzinei, ponderea producției interne este semnificativ mai mare, respectiv 35%, în timp ce 65% provine din țiței importat și procesat în rafinăriile din România.

Potrivit AEI, această diferență este esențială pentru înțelegerea mecanismelor de formare a prețurilor. Existența unei componente importante de producție internă ar trebui să funcționeze ca un amortizor natural al fluctuațiilor internaționale, limitând amplitudinea scumpirilor.

Specialiștii AEI au construit trei scenarii privind prețurile teoretice ale carburanților

Pornind de la costurile de extracție, rafinare, transport, distribuție și comercializare, specialiștii AEI au construit trei scenarii privind prețurile teoretice ale carburanților.

Primul scenariu, bazat exclusiv pe costurile efective estimate de AEI și pe o marjă comercială de 10%, indică un preț mediu teoretic de aproximativ 8,58 lei pe litru pentru motorină și 8,31 lei pe litru pentru benzină.

Al doilea scenariu ia în calcul decalajul normal dintre achiziția materiei prime și comercializarea produsului finit, care poate ajunge până la o lună, utilizând cotațiile produselor petroliere de acum aproximativ 30 de zile. În acest caz, rezultă un preț mediu de 9,01 lei pe litru pentru motorină și de 8,69 lei pe litru pentru benzină.

Al treilea scenariu utilizează cotațiile internaționale actuale ale produselor petroliere și conduce la un preț teoretic de aproximativ 9,99 lei pe litru pentru motorină și de 8,88 lei pe litru pentru benzină.

Cum au reacționat marile companii petroliere

Compararea acestor scenarii cu prețurile practicate în prezent la pompă oferă concluzii importante, susține AEI. La data de 1 iulie 2026, OMV și MOL au majorat prețul motorinei la 9,60 lei pe litru, aplicând o scumpire de exact 38 de bani. Din această majorare, 36 de bani reprezintă revenirea accizei la nivelul anterior măsurilor de criză, în timp ce aproximativ 2 bani pot fi explicați prin eliminarea plafonării adaosului comercial. Cele două companii au majorat și prețul benzinei cu 2 bani, până la 8,68 lei pe litru.

Petrom a adoptat o strategie diferită. Compania a crescut prețul motorinei la 9,54 lei pe litru, ceea ce reprezintă o majorare de 32 de bani și indică faptul că a absorbit aproximativ 4 bani din impactul fiscal. În cazul benzinei, Petrom a păstrat prețul neschimbat, la 8,62 lei pe litru.

Rompetrol și Lukoil nu modificaseră, la momentul realizării analizei, prețurile practicate în ziua precedentă.

Potrivit AEI, aceste diferențe demonstrează că piața carburanților nu funcționează uniform și că majorările de preț nu sunt determinate exclusiv de taxe sau de evoluția cotațiilor internaționale. Analiza concluzionează că există un spațiu de manevră comercială, utilizat diferit de fiecare operator.

Motorina este mult mai sensibilă la evoluțiile externe decât benzina

Compararea prețurilor actuale cu cele trei scenarii teoretice arată că motorina comercializată la prețuri între 9,54 și 9,60 lei pe litru este cu aproximativ 1,02 lei mai scumpă decât nivelul rezultat din calculul costurilor reale de producție și cu aproximativ 59 de bani peste scenariul bazat pe costurile de aprovizionare de acum 30 de zile. În schimb, prețurile actuale sunt foarte apropiate de scenariul maxim, construit pe baza cotațiilor internaționale actuale.

În cazul benzinei, situația este diferită. Prețurile de 8,62-8,68 lei pe litru sunt cu aproximativ 20 de bani peste scenariul bazat pe costurile efective, însă se situează sub estimările rezultate din cotațiile petroliere de acum o lună și chiar ușor sub nivelul justificat de cotațiile internaționale actuale.

AEI concluzionează că piața motorinei reacționează mult mai agresiv la evoluțiile externe decât piața benzinei.

Explicația nu este dată doar de structura aprovizionării, ci și de nivelul cererii. Motorina este considerată combustibilul economiei reale, fiind utilizată în principal în transportul rutier, agricultură, construcții și logistică. În aceste condiții, orice modificare a prețului motorinei generează efecte în lanț asupra costurilor de transport și, ulterior, asupra inflației.

Diferențele dintre costurile teoretice și prețurile practicate ridică întrebări legitime privind funcționarea mecanismelor concurențiale

Analiza AEI apreciază că diferențele dintre costurile teoretice și prețurile practicate ridică întrebări legitime privind funcționarea mecanismelor concurențiale din piața carburanților.

Faptul că Petrom a absorbit o parte din impactul fiscal, în timp ce Rompetrol și Lukoil nu au aplicat încă majorări, demonstrează că există spațiu comercial pentru strategii diferite și că nu toate scumpirile sunt inevitabile sau dictate exclusiv de evoluția piețelor internaționale.

Potrivit AEI, perioada următoare va arăta dacă presiunea concurențială va determina ajustări descendente ale prețurilor sau dacă operatorii vor prefera să mențină nivelurile actuale.

Expirarea măsurilor de criză nu reprezintă doar revenirea accizelor și eliminarea plafonării adaosului comercial, ci constituie și un test privind funcționarea pieței. Dacă diferențele dintre costurile economice și prețurile finale vor continua să rămână ridicate, dezbaterea publică ar trebui să se concentreze asupra fiscalității, concurenței, transparenței și responsabilității față de consumatori.

Concluzia principală a analizei AEI este că nu orice preț ridicat este inevitabil și că nu orice scumpire poate fi explicată exclusiv prin evoluția cotațiilor internaționale.

România este printre țările UE cu cele mai ridicate prețuri la carburanți

Analiza mai arată că România, care are a doua cea mai mare producție internă de țiței din Uniunea Europeană, practică prețuri ale carburanților comparabile cu cele din statele vest-europene.

În clasamentul prețurilor, exprimat în euro și incluzând TVA, Finlanda ocupă primul loc, cu un preț de 2,2842 euro pe litru, urmată de Danemarca (2,1081 euro), Olanda (2,095 euro), Italia (2,0657 euro), Belgia (2,0214 euro), Irlanda (2,0199 euro) și Franța (1,9953 euro).

România ocupă locul 12, cu un preț de 1,8500 euro pe litru, situându-se peste Croația (1,8182 euro), Spania (1,811 euro), Cipru (1,7988 euro), Letonia (1,7901 euro), Ungaria (1,7744 euro), Germania (1,7695 euro), Luxemburg (1,753 euro), Grecia (1,7212 euro), Estonia (1,705 euro), Slovenia (1,6846 euro), Cehia (1,6614 euro), Polonia (1,6031 euro), Bulgaria (1,5882 euro), Slovacia (1,5792 euro) și Malta (1,042 euro).

Poziție	Țara	Preț (euro/litru, cu TVA inclus)
1	Finlanda	2,2842
2	Danemarca	2,1081
3	Olanda	2,0950
4	Italia	2,0657
5	Belgia	2,0214
6	Irlanda	2,0199
7	Franța	1,9953
8	Portugalia	1,9103
9	Austria	1,8639
10	Lituania	1,8612
11	Suedia	1,8538
12	România	1,8500
13	Croația	1,8182
14	Spania	1,8110
15	Cipru	1,7988
16	Letonia	1,7901
17	Ungaria	1,7744
18	Germania	1,7695
19	Luxemburg	1,7530
20	Grecia	1,7212
21	Estonia	1,7050
22	Slovenia	1,6846
23	Cehia	1,6614
24	Polonia	1,6031
25	Bulgaria	1,5882
26	Slovacia	1,5792
27	Malta	1,0420