România, prinsă între Washington și Bruxelles. Țara este expusă manipulării informaționale și presiunilor politice

Relațiile României cu SUA au intrat într-o fază tensionată, după ce un raport al Comisiei Juridice a Camerei Reprezentanților descrie țara ca un „laborator” al legislației digitale europene, sugerând că aceasta ar putea influența suveranitatea și alegerile. Documentul a stârnit reacții puternice la Washington, la nouă luni de la alegerea lui Nicușor Dan.

România, ținta Washingtonului în războiul cu Bruxelles-ul

Relațiile României cu Statele Unite trec printr-o perioadă tensionată, care riscă să umbrească statutul țării ca aliat fidel, notează Dan Andronic într-un nou articol publicat pe evz.ro. În locul garanțiilor de securitate care au definit parteneriatul strategic, Bucureștiul se confruntă acum cu critici dure și presiuni politice directe. La originea tensiunii se află un raport recent al Comisiei Juridice din Camera Reprezentanților SUA, condus de republicanul Jim Jordan, care reinterpretează rolul României în politica europeană și transatlantică.

Documentul tratează România ca pe un „laborator” în care Uniunea Europeană testează legislația digitală, în special Digital Services Act (DSA), și sugerează că regulile europene ar putea limita suveranitatea națională și influența procesul electoral. Publicarea raportului coincide cu nouă luni de la alegerea prezidențială a lui Nicușor Dan, generând o reacție imediată și tensionată din partea mediului politic de la Washington.

Controlul online, miza ascunsă

Motivația reală a atacului nu se află în disputele interne ale României, ci în controlul informației la nivel global. În ultimii ani, gigantii tehnologici precum Meta și X (fostul Twitter) au fost sancționați pentru nerespectarea DSA, iar congresmenii republicani au folosit această situație pentru a acuza Uniunea Europeană de „cenzură politică”. România a devenit exemplul concret care să susțină această narațiune: legislația europeană ar fi, în opinia lor, un instrument care distorsionează libertatea politică.

Administrația Trump și susținătorii săi văd orice încercare de moderare a conținutului online drept o amenințare directă. Dezinformarea și teoriile conspirației constituie coloana vertebrală a mișcării MAGA, iar raportul american prezintă România ca o țintă simbolică pentru a demonstra că măsurile europene împotriva propagandei afectează conservatorii.

Alegerile prezidențiale din România de la sfârșitul lui 2024 și succesul lui Nicușor Dan au stârnit reacții puternice în mediile conservatoare de la Washington. Nigel Farage și susținătorii mișcării MAGA au folosit situația ca argument pentru teoria unui „stat paralel global” care ar manipula procesele electorale, prezentând România drept exemplu. Raportul întocmit de Comisia Juridică a Camerei Reprezentanților, susținut de Jim Jordan – aliat politic al lui Farage și simpatizant al lui Viktor Orban – a întărit această narațiune, oferind legitimitate criticilor împotriva administrației românești.

Datele reale contrazic acuzațiile americanilor

Deși raportul susține că partidele AUR și SOS România ar fi fost supuse cenzurii, datele furnizate de TikTok demonstrează contrariul. Platforma a eliminat doar activități ilegale sau frauduloase, fără a restricționa opiniile politice ale utilizatorilor reali. În perioada analizată, au fost șterse 5,3 milioane de like-uri false, 2,6 milioane de solicitări de urmărire neautentice și 116.000 de conturi spam. Printre acestea, o rețea de 4.453 de conturi false încerca să promoveze AUR și, într-o măsură mai mică, candidatura lui Călin Georgescu, fiind controlată de terți care plăteau pentru generarea de interacțiuni false. Algoritmii platformei, însă, au continuat să favorizeze postările populare, explicând astfel vizibilitatea crescută a partidelor și candidaților menționați.

Raportul publicat a exercitat o presiune imediată asupra administrației de la București. Autoritatea lui Nicușor Dan ar putea fi pusă sub semnul întrebării în fața opiniei publice, iar instituțiile vor ezita să mai intervină împotriva dezinformării, de teamă să nu provoace reacții diplomatice. În aceste condiții, România rămâne expusă la atacuri de manipulare informațională din exterior, inclusiv din partea Rusiei.

Întregul articol poate fi citit AICI.