România poate avea parte de o șansă strategică
Industria de apărare din România pare să intre într-o perioadă de speranță, odată cu alocarea masivă de fonduri la nivelul Uniunii Europene pentru modernizarea și consolidarea capacităților militare.
Ministrul Economiei, Radu Miruță, a subliniat că suma impresionantă de 800 de miliarde de euro destinată reînarmării statelor membre poate aduce beneficii semnificative și pentru sectorul de apărare autohton, cu condiția unei gestionări inteligente și proactive din partea autorităților române.
„Pentru industria de apărare, bucata pe care pot să vi-o spun – eu urmăresc ce se întâmplă acolo, fiindcă sunt din judeţul Gorj şi acolo e Uzina Mecanică Sadu – începe să apară o luminiţă la capătul tunelului. Contează foarte mult cum se mişcă România, în sensul că la nivelul Uniunii Europene s-a alocat 800 de miliarde de euro pentru reînarmarea ţărilor membre ale UE. Nu s-a stabilit care este formula după care se împarte suma asta către ţări. Fiecare vrea mai mult. Trebuie să existe un mecanism, o regulă, în funcţie de cum te potriveşti pe aceste reguli, primeşti mai mult sau sau mai puţin, a declarat, la Prima TV, Radu Miruţă.
România, avantajată de expertiză și infrastructură existentă
România dispune de un avantaj strategic prin existența unor specialiști dedicați și a unor platforme tehnologice de producție în industria de apărare, elemente care nu se regăsesc la fel de bine dezvoltate în alte țări. Aceasta poziționare oferă posibilitatea de a atrage o parte mai consistentă din fondurile europene destinate reînarmării.
Totuși, oficialul a atras atenția că procesul de repartizare a finanțărilor nu este încă clar definit, iar succesul României va depinde de modul în care va reuși să se alinieze criteriilor impuse.
„Eu sper să avem mai mult decât atât, pentru că România are nişte oameni specialişti în industria de apărare. România are nişte platforme, alte ţări nu au asta. E greu să faci repede o platformă în care să funcţionalizezi instrumente care produc armament. Ar trebui să ne luptăm şi asta o să fie în perioada următoare o provocare, astfel încât în formula Uniunii Europene să conteze ceea ce pe noi ne avantajează, ca să influenţăm la finală un rezultat mai mare înspre noi”, a adăugat Miruță.
Un aspect crucial în dezvoltarea sectorului este retehnologizarea companiilor implicate în producția de armament și echipamente militare. În prezent, cele 15 firme controlate de Ministerul Economiei se confruntă cu dificultăți, doar patru dintre ele înregistrând profit, în timp ce restul suferă pierderi semnificative.
O problemă majoră este legată de uzura tehnologică, care determină întârzieri și pierderea unor contracte importante. Miruță a exemplificat cu Uzina Mecanică Sadu, unde, deși există fonduri disponibile pentru modernizare, acestea nu sunt folosite eficient, iar liniile de producție vechi nu pot face față cerințelor urgente, cum ar fi livrarea rapidă a muniției pentru NATO.
Ministrul a insistat că nu este de acceptat situația în care există bani dar aceștia nu sunt investiți în modernizarea echipamentelor și facilităților. El a făcut apel la responsabilitate și la o implicare reală din partea managementului companiilor, pentru a transforma fondurile în capacități reale și competitive pe piața apărării.
„Este de văzut un pic ce se poate face, să nu mai fie patru la 11, poate să fie şapte la opt. Pe de o parte, am observat, că unele dintre aceste companii care au bani în cont, pierd contracte. Dau un exemplu, vine NATO, vreau trei milioane de cartuşe în trei săptămâni. Fiindcă liniile de producţie sunt foarte vechi cu compania respectivă spun că pot să fac 3 milioane de cartuşe, dar le fac în 9 luni, atâta e viteza cu care lucrez eu, şi se pierde contractul”, a mai spus Radu Miruță.
„Lipsa banilor e o problemă, însă sunt situaţii cum e uzina mecanică Sadu, care are bani şi ratează contracte pentru că nu-şi tehnologizează nişte linii pentru care are bani să facă asta. Nu pot accepta asta. Undeva este o problemă (…) Dacă văd că tu te zbaţi şi nu reuşeşti, încerc să te ajut, Ministerul de Externe, premier, dar dacă tu te duci doar la serviciu să stai pe telefon, trai pe vătrai, pentru că îţi vine suma de nucleu…. Statul român pentru a-şi menţine industria de apărare şi dacă nu face profit, plăteşte de la bugetul de stat minima funcţionare. E strategic. Însă situaţii de genul în care sunt banii puşi deoparte, linia de producţie e veche, dar nu reuşeşti să foloseşti banii, să-i investeşti, nu vor fi acceptate”, a adăugat şeful de la Economie.
Alocarea a 5% din PIB – un semnal clar pentru întărirea capacităților militare
Pe termen lung, angajamentul României de a aloca 5% din PIB pentru apărare a fost primit ca o veste excelentă de către ministru. Acest pas este esențial nu doar pentru consolidarea forțelor armate, ci și pentru crearea unui efect de descurajare credibil în fața amenințărilor.
România, fiind a șasea țară ca populație din UE, trebuie să își dezvolte propriile capacități tehnologice și de producție, pentru a nu depinde exclusiv de furnizori externi, mai ales în situații critice.
Radu Miruță a remarcat o vulnerabilitate în lanțul de producție, legată de componente esențiale, cum ar fi pulberea pentru muniție, care încă nu este fabricată integral în țară. Soluționarea acestei deficiențe face parte din prioritățile guvernului, iar pașii făcuți până acum indică o direcție optimistă.
„Este o veste foarte bună şi cea mai bună armă este descurajarea. Descurajarea o faci nu doar cu artificii de comunicare şi povesteşti că ai ce nu ai, ci dacă realmente ai. România este a 6-a ţară ca populaţie din Uniunea Europeană, trebuie să aibă capacitatea de a descuraja prin ceea ce produce în ţară. Nu se poate să nu faci asta.
În caz critic, nu se ştie când se întâmplă, dacă se întâmplă, nu te poţi baza pe alţii. Şi noi avem o vulnerabilitate cu pulberea. Noi producem nişte lucruri care la rădăcină au ceva ce nu prea e în România. În caz ipotetic, degeaba ai tu instrumentele, dacă nu ai unul dintre componente. E o preocupare să rezolvăm asta şi s-au făcut nişte paşi şi pare că sunt cu un final fericit”, a explicat Ministrul Economiei.
