Rusia accelerează reînarmarea. Putin cere mobilizare completă a economiei
Rusia intră într-o nouă etapă de militarizare accelerată, anunțată de la cel mai înalt nivel. La Moscova, președintele Vladimir Putin a cerut complexului militar-industrial și Ministerului Apărării o creștere urgentă a capacității de luptă a forțelor terestre, precum și sincronizarea totală a industriei de apărare cu planurile de mobilizare economică națională.
Într-un discurs susținut în cadrul reuniunii privind noul program de armament de stat pentru perioada 2027–2036, liderul de la Kremlin a transmis un mesaj cu valențe strategice clare: Rusia își redefinește doctrina de securitate, își reactivează infrastructura militară și repoziționează arsenalul nuclear în centrul arhitecturii sale de disuasiune.
Președintele rus Vladimir Putin a declarat, în cadrul unei reuniuni dedicate proiectului noului program de înzestrare a armatei pentru perioada 2027–2036, că Ministerul Apărării și complexul militar-industrial trebuie să „crească capacitățile de luptă ale forțelor terestre cât mai curând posibil”
El a subliniat că măsurile anterioare, adoptate în contextul așa-numitei „operațiuni militare speciale”, au avut caracter operațional, însă acum este necesară o strategie pe termen lung.
În acest nou cadru, președintele rus a cerut în mod explicit pregătirea anticipată a infrastructurii pentru desfășurarea noilor sisteme de arme — de la baze și arsenale, până la aerodromuri și centre logistice. Totodată, accentul a fost pus pe triada nucleară, pe care Putin a definit-o drept „pilonul suveranității naționale”.
Rusia ar putea fi pregătită să extindă confruntarea dincolo de granițele Ucrainei
Noile directive vin în contextul în care bugetul militar al Rusiei a atins cote fără precedent. În 2025, cheltuielile destinate apărării și industriei armamentului vor atinge 13,2 trilioane de ruble, echivalentul a peste 150 de miliarde de dolari. Ponderea acestora în bugetul național ajunge la aproape 30%, nivel nemaiîntâlnit din epoca sovietică.
În perioada 2022–2025, Rusia a cheltuit deja peste 35 de trilioane de ruble (aproximativ 440 miliarde dolari) pe programe militare, într-un efort de transformare sistemică a armatei, care în 2022 a intrat în Ucraina cu echipamente depășite și resurse logistice limitate. În prezent, producția de armament funcționează în regim de criză, în trei schimburi, concentrată pe bombe, rachete și obuze necesare frontului ucrainean.
Pe fundalul acestei mobilizări, oficialii occidentali avertizează că Rusia ar putea fi pregătită să extindă confruntarea dincolo de granițele Ucrainei. Bruno Kahl, șeful serviciului german de informații externe (BND), a declarat recent că există indicii clare privind intenția Rusiei de a testa solidaritatea NATO, mai ales în zonele cu minorități ruse semnificative.
„Suntem destul de siguri şi avem informaţii operative care demonstrează aceasta, Ucraina nu este decât o etapă în drumul spre vest”, a avertizat Kahl, făcând referire la potențialul folosirii tacticii „omuleților verzi”, similară celei aplicate în Crimeea în 2014.
NATO își reevaluează capacitatea defensivă
În acest climat tensionat, Mark Rutte, noul secretar general al NATO, a transmis un apel direct către statele membre: Alianța trebuie să își dubleze sau chiar să își tripleze capacitatea militară în mai puțin de cinci ani. Rutte a avertizat că Rusia produce în trei luni ceea ce NATO reușește într-un an și a cerut o creștere cu 400% a capacităților aeriene și antirachetă ale Alianței.
„Rusia ar putea fi gata să folosească forţa militară împotriva NATO în termen de 5 ani. Să nu ne amăgim, suntem cu toţii pe flancul estic acum”, a spus Rutte într-un discurs la Chatham House, Londra.
În pregătirea summitului NATO de la Haga, care va avea loc la sfârșitul lunii, liderii alianței discută un nou prag de cheltuieli militare: 5% din PIB, din care 3,5% pentru bugetele de apărare propriu-zise și 1,5% pentru infrastructură și sprijin logistic. Acest nivel ar marca o schimbare fundamentală în paradigma de securitate occidentală, în fața unei Rusii care, după cum o descrie Rutte, „seamănă teroare din cer”.
„Adevărul este că avem nevoie de un salt cuantic în apărarea noastră colectivă. Adevărul este că trebuie să avem mai multe forţe şi capacităţi pentru a ne implementa planurile de apărare în totalitate. Adevărul este că pericolul nu va dispărea nici măcar după încheierea războiului din Ucraina”, a adăugat el.
Un conflict rece, cu potențial fierbinte
Deși oficialii occidentali evită în mod deliberat formulările care sugerează un conflict iminent, consensul strategic este clar: Europa trebuie să se pregătească pentru o confruntare de durată, cu un stat rus care pare să fi asumat în mod oficial o economie de război și o viziune expansionistă.
De la Moscova, Vladimir Putin transmite că suveranitatea Rusiei se va apăra cu armament de generație nouă, infrastructură militară modernizată și un arsenal nuclear pregătit. Dinspre NATO, mesajul este la fel de ferm: orice testare a solidarității alianței va primi un răspuns pe măsură.
Întrebarea nu mai este dacă Rusia vrea un conflict deschis cu Vestul — ci cât de aproape suntem de momentul în care un incident controlat se poate transforma într-o criză ireversibilă.
