Bugetul României în 2026
România își propune în 2026 un buget echilibrat, care combină consolidarea fiscală cu stimularea creșterii economice prin investiții publice record. Guvernul urmărește un deficit de 6,2% din PIB, concentrându-se pe creșterea veniturilor, controlul cheltuielilor curente și atragerea fondurilor europene, arată o analiză publicată pe platforma ING THINK de Valentin Tătaru, economistul șef ING Bank România, și Ștefan Posea, economist ING Bank România.
Autoritățile estimează o creștere economică de 1% în 2026, susținută de investiții și exporturi nete, în timp ce consumul privat va rămâne moderat din cauza restrângerii fiscale și a presiunilor inflaționiste. Specialiștii consideră aceste estimări optimiste, previzionând un avans real al PIB-ului de aproximativ 0,6%, ca urmare a cererii interne slabe și a impactului consolidării fiscale.
Datele recente privind vânzările retail arată o scădere de 3,7% în ianuarie față de luna precedentă și 6,5% anual, semnalând prudența consumatorilor. Această tendință se menține în contextul unei economii marcate de stagflație, ceea ce poate reduce și mai mult consumul și creșterea economică.
Inflația medie estimată este de 6,5%, dar avansul prețului la energie și al carburanților sugerează că rata reală ar putea depăși 7,5%, afectând puterea de cumpărare a românilor.
Bugetul are în prim plan creșterea veniturilor
Bugetul 2026 prioritizează creșterea veniturilor printr-un set de măsuri fiscale, printre care:
-
Majorarea TVA standard de la 19% la 21%, consolidarea cotelor reduse la 11%
-
Creșterea accizelor la carburant, tutun, alcool și băuturi zaharoase
-
Ridicarea impozitului pe dividende de la 10% la 16%
-
Reformarea impozitului pe proprietate pentru creșterea bazei impozabile
-
Extinderea contribuțiilor de sănătate pentru pensiile mari și anumite venituri non-salariale
-
Ajustarea regimului microîntreprinderilor, cu praguri de cifră de afaceri mai mici
Se estimează că aceste măsuri vor ridica veniturile la aproximativ 36% din PIB în 2026, de la 34,7% în 2025. Totuși, implementarea poate întâmpina dificultăți, având în vedere istoricul colectării fiscale din România.
Cheltuielile curente vor fi restrânse, cu salarii și pensii publice înghețate la nivelul din 2025. Alte cheltuieli, precum subvențiile și transferurile, vor fi gestionate strict pentru a reduce presiunea asupra deficitului.
Punctul forte al bugetului este investiția publică record, estimată la 8% din PIB (aproximativ 164 miliarde RON). Aceste investiții sunt finanțate în mare parte din fonduri UE și din Facilitatea pentru Redresare și Reziliență (RRF), cu 2026 fiind ultimul an pentru implementarea majorității proiectelor RRF. Strategia urmărește atât creșterea pe termen scurt, cât și sporirea potențialului economic pe termen mediu.
Guvernul își propune reducerea graduală a deficitului până la aproximativ 3,2% din PIB în 2029. Datoria publică va crește de la 61,8% din PIB în 2026 la aproape 63,9% în 2029. Deși nivelul este gestionabil la nivel european, spațiul fiscal rămâne redus și crește vulnerabilitatea la șocuri economice sau financiare.
Provocări în ceea ce privește adoptarea bugetului
Principalele provocări pentru implementarea bugetului sunt:
-
Risc politic: menținerea disciplinei fiscale pe termen lung necesită stabilitate politică și voință administrativă
-
Colectarea veniturilor: proiecțiile optimiste necesită o colectare eficientă a taxelor
-
Șocuri externe: scăderea creșterii în zona euro sau creșterea prețurilor la energie poate afecta deficitul și creșterea economică
-
Absorbția fondurilor UE: întârzierile în accesarea fondurilor europene ar putea crește presiunea asupra finanțării interne
