Companiile grecești țintesc reconstrucția Ucrainei, mizând pe România ca hub strategic
Mai multe grupuri de afaceri din Grecia testează deja terenul pentru a participa la procesul de reconstrucție a Ucrainei după încheierea conflictului. În ultima perioadă, firmele listate la Bursa din Atena au început să contureze o nouă strategie, vizând extinderea pe piețele regionale.
Aceste planuri iau în calcul impactul major pe care finalul războiului l-ar avea asupra economiilor implicate și asupra cotațiilor bursiere ale sectoarelor active. Publicația Oikonomikos Tachydromos, citată de Rador Radio România, subliniază că această temă este tratată cu prudență, dar capătă tot mai multă atenție.
În declarațiile recente, Alexandros Exarchou, președintele și directorul executiv al grupului Aktor, a menționat pentru publicația The Diplomat importanța României ca un nod esențial pentru regiune. El a subliniat rolul țării ca „hub dinamic pentru Europa Centrală și de Sud-Est” și a accentuat contribuția potențială în viitorul Ucrainei.
Mai multe companii grecești, nu doar din construcții, dar și din energie și industrie, analizează opțiuni de alianțe pentru a obține acces la fondurile și proiectele viitoare. Estimările Băncii Mondiale indică un necesar de peste 500 miliarde de dolari pentru refacerea țării. Alte analize plasează costurile și mai sus, ceea ce deschide oportunități uriașe pentru jucători regionali.
Surse din mediul de afaceri susțin că România poate servi drept „punte” pentru companiile grecești către piața ucraineană. Această strategie ar putea facilita logistică, resurse și colaborări esențiale în proiectele de reconstrucție.
Investiții grecești în infrastructură feroviară și energetică
Unul dintre grupurile deja active în România este GEK TERNA, implicat recent în proiecte feroviare majore. Compania, printr-un parteneriat cu Alstom România, a câștigat două contracte importante cu o valoare totală de aproximativ 1 miliard de euro.
Cel mai semnificativ proiect vizează modernizarea unei linii feroviare duble de 83 de kilometri între Craiova și Igiroașa, parte a coridorului Orient/East Mediterranean.
Sectorul energetic atrage și el atenția. PPC, prin filiala PPC România, negociază cu compania ucraineană DTEK pentru dezvoltarea unor sisteme de stocare a energiei. Aceste discuții au fost confirmate de Geoffrey Pyatt, fost subsecretar american pentru Energie, în cadrul Forumului de la Delphi. Prin proiectele derulate, PPC își consolidează poziția pe ruta energetică Ucraina-România-Bulgaria-Grecia, esențială pentru securitatea și diversificarea surselor.
Metlen este o altă companie cu activitate puternică în România, orientată spre dezvoltarea de parcuri fotovoltaice. Planurile includ o capacitate totală de 1.570 MW, dintre care 1.070 MW destinați proiectelor PPC Renewables. Compania a finalizat deja proiecte de 230 MW, iar alte 570 MW sunt în construcție. Restul capacităților sunt în faza de aprovizionare, demonstrând o strategie pe termen lung.
În plus, Metlen are în vedere dezvoltarea de unități de stocare a energiei de 500 MW. Compania explorează și posibilitatea de a administra direct o parte din parcurile fotovoltaice și a solicitat autorizație pentru comercializarea energiei către mari consumatori. Conform Ambasadei Greciei la București, planurile includ și furnizarea de electricitate către Moldova și, potențial, Ucraina, prin linii de interconectare de înaltă tensiune.
Proiecte energetice grecești de anvergură
Pe 31 mai, grupul AVAX a semnat un acord cu Mass Group Holding din Irak pentru construirea uneia dintre cele mai mari centrale electrice pe gaze naturale din Europa. Proiectul, MASS MINTIA POWER PLANT, va fi amplasat lângă Deva și va avea o capacitate de 1.750 MW. Valoarea contractului este de 673,5 milioane de euro, iar prima turbină a fost deja livrată în iunie 2024. Finalizarea lucrărilor este estimată pentru vara lui 2026.
În paralel, HELLENiQ ENERGY și Motor Oil (prin filiala MORE) se extind pe piața românească. HELLENiQ Renewables intenționează să dezvolte patru parcuri fotovoltaice în apropierea Bucureștiului, cu o capacitate totală de 211 MW. Investițiile se ridică la aproape 200 de milioane de euro, iar planurile includ extinderea la 600 MW într-o fază ulterioară. Strategia companiei vizează o capacitate instalată de peste 1 GW până în 2030.
Motor Oil, prin MORE, participă cu 49% la un consorțiu pentru dezvoltarea a două centrale fotovoltaice în județul Buzău, cu o putere totală de 86 MW. Aceste proiecte confirmă interesul companiilor grecești pentru segmentul energiei regenerabile, care poate susține atât consumul intern, cât și exporturile regionale.
În ansamblu, aceste investiții reflectă o poziționare strategică menită să valorifice eventualele schimbări pe piața energetică europeană odată cu detensionarea situației din Ucraina.
Impact economic și scenarii viitoare pentru reconstrucția Ucrainei
O posibilă încheiere a conflictului ar aduce modificări semnificative în costurile energetice pentru companii. Europa și Grecia, afectate de scumpiri în ultimii ani, ar putea resimți o relaxare a prețurilor. În acest context, rezultatele financiare din 2026 ar putea fi influențate pozitiv de reducerea presiunilor asupra pieței energiei.
Specialiștii iau însă în calcul și scenariul implicării companiilor americane în reconstrucția Ucrainei, prin contracte preferențiale, ceea ce ar putea limita avantajele pentru grupurile europene. Citigroup a menționat recent sectoarele care ar beneficia de prețuri mai mici la gazele naturale: chimie, construcții, industrie, auto și turism.
Deși planurile sunt ambițioase, drumul până la implementarea acestora este lung. Grupurile de afaceri din Europa și Statele Unite elaborează scenarii, dar finalizarea conflictului nu este certă. Declarațiile președintelui SUA, Donald Trump, privind mineralele ucrainene și infrastructura sugerează posibile direcții, dar și riscuri pentru piața europeană, mai ales dacă firmele rusești vor fi implicate.
Perspective asupra piețelor și investițiilor
Un alt factor analizat de manageri este impactul asupra inflației și politicilor economice. Relaxarea sancțiunilor și scăderea prețurilor la petrol pot crea efecte deflaționiste, benefice pentru creșterea economică europeană.
Jim Reid, analist Deutsche Bank, atrage atenția că scăderea petrolului poate tempera presiunile inflaționiste. Kaan Nazli, de la Neuberger, susține că un armistițiu ar genera un „vânt deflaționist global”, reducând inflația în Europa Centrală și de Est cu până la 30 de puncte de bază.
În același timp, analiștii BNP Paribas evaluează câștigătorii și pierzătorii după încheierea conflictului. Investițiile cu risc ridicat, de obicei slab performante în perioade de criză, ar putea beneficia.
În schimb, activele considerate sigure, precum aurul sau acțiunile din industria apărării, ar putea pierde din valoare. Aurul ar putea scădea în atractivitate, iar companii precum BAE Systems și Rheinmetall ar putea vedea corecții ale prețului acțiunilor, deși cheltuielile militare vor rămâne ridicate.
BNP Paribas avertizează că rămân multe necunoscute privind acordurile și preferințele contractuale, în special cele favorabile companiilor americane. Orice astfel de evoluție ar putea diminua impactul pozitiv pentru investitorii europeni.
