Noua lege a pensiilor private intră în vigoare în 2027. Ce trebuie să știe românii. Schimbările care apar

România a încheiat oficial capitolul privind pensiile private în procesul de aderare la OCDE, după implementarea tuturor recomandărilor internaționale. Legea pentru plata fondurilor din Pilonul 2 și 3, promulgată pe 5 ianuarie 2026, va intra în vigoare pe 5 ianuarie 2027, permițând românilor să-și acceseze economiile, iar fondurile de pensii au înregistrat în 2025 randamente record de 19,2%, susținând atât protecția financiară a participanților, cât și economia României.

România finalizează reforma pensiilor private: ce schimbări aduce Legea Pilonului 2 și 3

România a încheiat oficial capitolul pensiilor private în procesul de aderare la OCDE, după ce a implementat toate recomandările pentru modernizarea sistemului. Anunțul a fost făcut de Dan Armeanu, vicepreședinte al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), responsabil cu piața pensiilor private.

Evaluările internaționale confirmă că România deține unul dintre cele mai performante sisteme de pensii private din regiune, iar țara își propune aderarea la OCDE până la sfârșitul anului 2026, arată Mediafax.

„Există un calendar clar pentru elaborarea cadrului legislativ secundar care va intra în vigoare după data de 5 ianuarie 2027. Prioritatea noastră este ca noul cadru normativ să faciliteze înființarea furnizorilor de plată și a fondurilor de plată, astfel încât mecanismul să funcționeze eficient și să asigure protejarea intereselor participanților și beneficiarilor. Un element de noutate față de reglementările tranzitorii actuale îl reprezintă apariția fondului de pensii viagere,” a transmis Dan Armeanu.

Legea privind plata pensiilor private a fost promulgată pe 5 ianuarie 2026 și va intra în vigoare pe 5 ianuarie 2027. După această dată, românii vor putea primi banii acumulați în Pilonul 2 și Pilonul 3 conform noilor reguli.

”ASF se află într‑un dialog permanent cu entitățile implicate, care acordă o atenție deosebită demarării cât mai rapide a fazei de plată. Totuși, demersurile oficiale privind înființarea fondurilor de plată pot fi inițiate doar după intrarea în vigoare a legii de plată și a normelor emise în aplicarea acesteia”

ASF va finaliza normele de aplicare și va autoriza fondurile și furnizorii care vor efectua plățile. Noua lege introduce și fondul de pensii viagere, menit să protejeze pe termen lung participanții și beneficiarii.

”În acest moment nu poate fi avansată nicio estimare privind prima plată în baza noii legi. Actul normativ nu a intrat încă în vigoare. Prima plată va putea avea loc după finalizarea normelor secundare, autorizarea fondurilor de plată și a furnizorilor de plată și operaționalizarea completă a noului mecanism. Până atunci, orice calendar ar fi pur speculativ”, continuă acesta.

Înființarea oficială a fondurilor de plată va putea începe după intrarea în vigoare a legii, iar prima plată efectivă va depinde de finalizarea normelor secundare și de autorizarea furnizorilor de plată.

”În acest moment nu putem formula o estimare privind nivelul plăților sau numărul potențialilor beneficiari în primul an de aplicare. Potrivit cadrului legal, ASF nu deține informații detaliate cu privire la  persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare, dar se estimează că, odată cu apropierea pensionării cohortelor de participanți, anul 2030 va fi cel în care se va înregistra cele mai multe cereri de plată de până în prezent”, mai spune acesta.

Estimările privind nivelul plăților și numărul de beneficiari vor fi clarificate în perioada de implementare, însă anul 2030 se preconizează a fi cel mai activ din perspectiva cererilor de plată.

Plățile unice vor fi disponibile pentru conturile cu valori mici, plafonate la echivalentul a 12 indemnizații sociale. La 30 ianuarie 2026, contul mediu era de 25.203 lei în Pilonul II și 7.731 lei în Pilonul III.

”Conform prevederilor legii, plafonul pentru plățile unice este echivalent cu contravaloarea a 12 indemnizații  sociale. La data de 30.01.2026, valoarea medie a contului era de 25.203 lei în Pilonul II, respectiv 7.731 lei în Pilonul III, valori care arată că situațiile vor fi foarte diferite de la un participant la altul. În consecință, proporția celor care vor solicita plăți unice va deveni clară doar după implementarea cadrului legislativ”

Performanțe record ale fondurilor de pensii în 2025

Piața pensiilor private a înregistrat în 2025 cele mai bune rezultate din istoria sistemului. Fondurile de pensii au raportat un randament mediu anual de 19,2%, consolidând rolul Pilonului 2 și 3 în protecția financiară a românilor.

Activele totale au depășit 215 miliarde lei (aproximativ 43 miliarde euro), reprezentând peste 11% din PIB. Structura investițională a fondurilor rămâne echilibrată:

• 65% titluri de stat

• 26% acțiuni

• 94% investiții în instrumente emise în România

În anul 2025, piața pensiilor private a continuat să înregistreze o evoluție solidă, reflectând maturizarea unui sistem care funcționează de 18 ani și care reprezintă cea mai mare piață financiară non‑bancară supravegheată de ASF. Performanța fondurilor a reflectat maturizarea pieței și eficiența strategiilor investiționale pe termen lung. Fondurile de pensii au înregistrat un randament mediu de 19,2%, cea mai ridicată performanță anuală din întreaga existență a sistemului.

”Această evoluție s-a reflectat și în dinamica activelor. În prima parte a lunii ianuarie 2026, activele totale au depășit 215 miliarde lei, echivalentul a aproximativ 43 miliarde euro, reprezentând peste 11% din PIB, o creștere puternică față de anii anteriori.

Pentru participanți, beneficiile sunt directe: randamente reale semnificativ peste inflație, acumulare constantă a activului personal, drept de proprietate și drept de moștenire.

Sistemul de pensii private se evidențiază printr-o structură optimă a alocării investițiilor, raportată la dimensiunea actuală a economiei românești și la necesitățile de finanțare ale acesteia. Astfel, la finalul anului 2025, titlurile de stat reprezintă  aprox.65% și acțiunile, aproximativ 26%. Din totalul activelor sistemului de pensii private un procent de 94% este investit în instrumente emise de în România, fondurile de pensii private contribuind la susținerea pe termen lung a necesarului de finanțare a statului, care utilizează sumele atrase inclusiv pentru investiții ce generează la rândul lor o creștere economică sustenabilă. Prin investițiile efectuate atât pe piața primară, cât și pe piața secundară, fondurile de pensii private au devenit principalii investitori instituționali din România contribuind la dezvoltarea sustenabilă a pieței de capital.

Fondurile de pensii private au devenit, în mod clar, unii dintre principalii furnizori de capital pe termen lung ai economiei României, asigurând în același timp protecția financiară a milioane de contribuabili. Anul 2025 a consolidat rolul său strategic, iar perspectivele pentru 2026 rămân favorabile”, arată acesta.

Această structură asigură atât randamente reale peste inflație, cât și susținerea economiei prin finanțarea statului și a companiilor listate. Fondurile de pensii private au devenit principalii investitori instituționali locali, contribuind la dezvoltarea sustenabilă a pieței de capital.

Sistemul de pensii private este conceput să reziste fluctuațiilor economice și ajustărilor salariale, datorită:

• Contribuțiilor recurente pe termen lung

• Diversificării portofoliilor

• Ancorării în instrumente cu risc scăzut

• Dimensiunii sistemului, cu active de peste 215 miliarde lei

Chiar și în contexte economice dificile, ASF estimează că Pilonul 2 și 3 vor continua să ofere protecție financiară pe termen lung și să susțină economia prin investiții consistente.

”Ne așteptăm la o evoluție pozitivă a sistemului de pensii private în 2026. Contribuțiile sunt recurente, pe termen lung, iar activele acumulate continuă să fie administrate prudent și diversificat, ceea ce amortizează episoadele de volatilitate economică și financiară. În 2025, Pilonul II a livrat un randament anual de 19,2%, cel mai bun din istoria sistemului, ceea ce întărește reziliența pe care o vedem și pentru 2026.

Un element esențial pentru stabilitate este profilul investițional. Peste două treimi din portofolii sunt în titluri de stat (aprox. 65%), iar circa un sfert în acțiuni, o structură echilibrată, adaptată economiei locale. Mai mult, aprox. 94% din active sunt investite în instrumente emise în România, ceea ce face din fondurile de pensii private principalii investitori instituționali autohtoni.

Aceste resurse finanțează, în principal, datoria publică pe termen lung, companiile românești listate și, prin acestea, investiții și locuri de muncă.

Chiar și într-un context de consum mai temperat sau de ajustări salariale în anumite sectoare, sistemul rămâne robust datorită orizontului lung al economisirii și capitalizării, ce compensează fluctuațiile ciclice, datorită diversificarii portofoliilor și ancorarea în instrumente cu risc scăzut ce mențin stabilitatea; și datorită dimensiunii sistemului – activele au depășit în ianuarie 2026 pragul de 215 mld. lei, peste 11% din PIB –  toate acestea creează inerție pozitivă și capacitate de absorbție a șocurilor.

În concluzie, nu anticipăm scăderi structurale ale celor doi piloni. Ne așteptăm ca sistemul să își continue rolul dublu: protecția financiară a participanților prin randamente reale pe termen lung și finanțarea economiei prin investiții consistente în titluri de stat și în piața de capital. Performanța din 2025 și poziționarea actuală confirmă această perspectivă prudent optimistă”, mai spune acesta.