Situația actuală va determina Comisia Europeană să analizeze în detaliu cauzele problemelor și să formuleze recomandări specifice dacă reformele nu avansează suficient, deoarece șapte indicatori sociali se află într-o zonă critică.
Rata de ocupare a forței de muncă crește în România
Roxana Mînzatu a prezentat, alături de comisarul Valdis Dombrovskis, pachetul de toamnă al Semestrului European, susținând că ar exista o schimbare de viziune prin care UE ar plasa oamenii în centrul dezvoltării economice. Educația, competențele și locurile de muncă de calitate sunt considerate esențiale pentru competitivitatea europeană, susține Mînzatu, iar pentru prima dată Comisia propune o Recomandare privind capitalul uman la nivelul întregii Uniuni. Instrumentul de guvernanță dedicat Uniunii Competențelor a fost pregătit încă din martie 2025.
Comisarul european susține că o economie modernă depinde de oameni bine pregătiți, iar competențele, respectiv lipsa acestora, depășesc granițele statelor membre. Viitorul economic al Europei este strâns legat de capacitatea de formare a talentelor, de modernizarea sistemelor de educație și de conectarea mai eficientă dintre formarea profesională și cererea pieței muncii. Semestrul European influențează direcția de dezvoltare a statelor membre și modul în care acestea utilizează fondurile europene în următorii ani.
„Am prezentat, împreunã cu comisarul Dombrovskis, Semestrul European – pachetul de toamnã – atât în colegiul comisarilor cât şi în fața presei. Europa trece printr-o schimbare profundă de viziune: punem oamenii în centrul dezvoltării economice. Educația, competențele și locurile de muncă de calitate devin motorul competitivității noastre. Pentru prima dată, Comisia Europeană propune o Recomandare privind capitalul uman la nivelul întregii Uniuni. Am gândit şi anunțat acest instrument de guvernanțã pentru Uniunea Competențelor încã din martie 2025. Cred cu tărie că o economie modernă nu poate exista fără oameni bine pregătiți. Iar competențele – sau lipsa lor – nu se opresc la granița fiecărui stat membru”, a scris ea pe Facebook.
Raportările din cadrul Semestrului European arată o creștere a ratei de ocupare a forței de muncă
În ceea ce privește România, raportările din cadrul Semestrului European arată o creștere a ratei de ocupare a forței de muncă, care a ajuns la 69,5% în 2024, în creștere cu 0,8 puncte procentuale față de anul anterior, însă situația rămâne sub media Uniunii Europene de 75,8%. Persistă diferențe importante între regiuni și între femei și bărbați. Riscul de sărăcie și excluziune socială s-a redus de la 32% la 27,9%, față de media europeană de 21%.
Domeniul educației rămâne unul dintre cele mai problematice. România înregistrează un nivel foarte scăzut al participării copiilor sub 3 ani la servicii de educație și îngrijire timpurie, doar 11,4%, comparativ cu media UE de 39,2%. De asemenea, 16,8% dintre tinerii români părăsesc școala prea devreme, în timp ce media europeană este de 9,4%. Aceste decalaje, alături de lipsurile din domeniul competențelor digitale și al incluziunii sociale, pot afecta convergența economică a țării.
„Viitorul economic al Europei depinde de capacitatea noastră, ca Uniune, de a forma talente, de a moderniza educația și de a conecta mai bine formarea cu cererea de pe piața muncii.
Semestrul European nu este doar un exercițiu tehnic. El stabilește direcția în care ne îndreptăm și influențează modul în care statele membre folosesc fondurile europene în anii următori. (…) Conform rapoartelor prezentate în cadrul semestrului, România a înregistrat rezultate mai bune, față de anul precedent, în ceea ce privește rata de ocuparea a forței de muncă și reducerea sărăciei.Rata de ocupare a forței de muncă a ajuns la 69,5% în 2024, în creștere cu 0,8 puncte procentuale față de anul precedent, dar rămâne sub media UE de 75,8%, cu diferențe mari între regiuni și între femei și bărbați. Riscul de sărăcie și excluziune socială a scăzut de la 32 la 27,9% (UE: 21,0%). În educație, provocările sunt semnificative: doar 11,4% dintre copiii sub 3 ani sunt înscriși în servicii de educație și îngrijire timpurie (UE: 39,2%) și 16,8% dintre tineri părăsesc școala prea devreme (UE: 9,4%). Decalajele majore în educație, competențe digitale și incluziune socială pot frâna convergența economică. În total, 7 indicatori sociali sunt în situație critică, motiv pentru care Comisia Europeană va analiza în detaliu cauzele și va formula recomandări specifice, dacă reformele nu avansează suficient”, a mai scris Mînzatu.
În ciuda dificultăților, România este considerată una dintre țările care au făcut progrese vizibile în ultima perioadă
În ciuda dificultăților, România este considerată una dintre țările care au făcut progrese vizibile în ultima perioadă, chiar dacă se află încă în procedura de deficit excesiv. Pentru anul 2025, cheltuielile bugetare cresc foarte puțin peste plafonul stabilit, cu doar 0,1% din PIB, iar în 2026 România ar urma să se încadreze complet în limitele recomandate de Bruxelles.
Această evoluție este atribuită pachetului de măsuri fiscale adoptat în vara anului 2025, care a început să reducă deficitul bugetar. Ca urmare a acestor evoluții pozitive, Comisia Europeană nu va propune suspendarea fondurilor europene destinate României.
„România este printre țările care au făcut progrese vizibile în ultima perioadă deși rămâne în procedura de deficit excesiv. Cheltuielile bugetare în 2025 cresc foarte puțin peste plafonul stabilit – doar cu 0,1% din PIB. În anul 2026, România intră complet în limitele recomandate de Bruxelles. Această evoluție se datorează pachetului de măsuri fiscale adoptat în vară, care a început să producă efecte în reducerea deficitului. Ca urmare, Comisia Europeană NU va propune suspendarea fondurilor europene destinate României”, a conchis Mînzatu.
Postarea poate fi vizualizată aici.
