România extrage mai puțin țiței, dar importă mai mult. INS confirmă scăderea producției în 2025

România a extras în 2025 peste 2,47 milioane tone echivalent petrol (tep), nivel inferior celui din anul precedent, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. În paralel, importurile de țiței au avansat, iar prognozele oficiale indică menținerea trendului descendent al producției interne în următorii ani.

INS: Producția de țiței a scăzut cu 7,6%

Datele publicate de Institutul Național de Statistică arată că România a produs în 2025 o cantitate de țiței de peste 2,472 milioane tone echivalent petrol (tep). Comparativ cu anul anterior, nivelul este mai mic cu 202.600 tep, ceea ce reprezintă un recul de 7,6%.

Evoluția reflectă dificultățile structurale ale sectorului de extracție, într-un context în care resursele mature generează randamente tot mai reduse.

Importurile de țiței, în creștere

În paralel, importurile de țiței au totalizat 8,894 milioane tep în 2025, cu 631.200 tep peste nivelul consemnat în 2024. Avansul anual a fost de 7,6%.

Creșterea indică o dependență mai accentuată de aprovizionarea externă, în condițiile în care producția internă nu reușește să compenseze necesarul de consum.

Diferența dintre extracția internă și volumul importat subliniază presiunile asupra balanței energetice. România rămâne un producător tradițional de țiței în regiune, însă ponderea resurselor interne în acoperirea cererii scade constant.

Această dinamică amplifică vulnerabilitatea față de fluctuațiile de preț de pe piețele internaționale și de riscurile geopolitice.

CNSP: Declinul producției va continua până în 2027

Conform ultimei Prognoze a echilibrului energetic, publicată de Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP), producția de țiței va continua să scadă până în 2027, cu un ritm mediu anual de 2,5%.

Estimările instituției sunt următoarele:

-2025: 2,74 milioane tep (–2,8%)
-2026: 2,68 milioane tep (–2,2%)
-2027: 2,63 milioane tep (–1,9%)

Cauzele scăderii: factori naturali și limitări operaționale

Potrivit CNSP, diminuarea extracției este determinată în principal de declinul natural al zăcămintelor și menținerea unităților existente de producție.

Pe măsură ce zăcămintele ajung la maturitate, presiunea în rezervoare scade, iar costurile de extracție cresc. În lipsa unor descoperiri majore sau a investițiilor consistente în tehnologii de recuperare avansată, producția tinde să se diminueze.

Importurile, prognozate pe un trend ascendent

În contrapondere, CNSP estimează creșterea importurilor de țiței:

-2025: +10,4%, până la 7 milioane tep
-2026: +7,4%, până la 7,52 milioane tep
-2027: +7,8%

Această evoluție sugerează că deficitul dintre producția internă și necesarul de procesare va fi acoperit tot mai mult din surse externe.

Implicații economice și strategice

Scăderea producției interne poate avea efecte asupra:

-securității energetice;
-balanței comerciale;
-expunerii la volatilitatea cotațiilor internaționale;
-investițiilor în sectorul upstream.

În plus, creșterea dependenței de importuri aduce în prim-plan discuțiile privind diversificarea surselor de aprovizionare și accelerarea tranziției către alternative energetice.

România, între resurse tradiționale și tranziție energetică

Datele INS și prognozele CNSP confirmă o tendință structurală: reducerea treptată a producției de țiței, fenomen întâlnit în majoritatea statelor cu zăcăminte mature. În acest context, strategiile energetice pe termen mediu pun accent pe investiții, eficiență și diversificare.