România deține în străinătate un patrimoniu de peste 4 miliarde de euro. Auditul de la MAE scoate la iveală cheltuieli care ar putea fi eliminate

Ministerul Afacerilor Externe administrează în afara granițelor un patrimoniu evaluat la peste 4 miliarde de euro, format din 123 de clădiri și 77 de terenuri. Un audit aflat în desfășurare la nivelul instituției a identificat însă mai multe situații în care statul român continuă să suporte costuri considerate nejustificate, iar ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Țoiu, spune că o administrare mai eficientă a acestor active ar putea genera economii de peste 5 milioane de euro pe an.

Ministerul Afacerilor Externe analizează modul în care sunt administrate proprietățile statului român din străinătate, în cadrul unui audit intern care urmărește atât patrimoniul aflat în administrarea instituției, cât și cheltuielile generate de funcționarea misiunilor diplomatice.

Potrivit ministrului interimar Oana Țoiu, România deține în afara țării un patrimoniu evaluat la peste 4 miliarde de euro, alcătuit din 123 de clădiri și 77 de terenuri, iar verificările efectuate până în prezent au evidențiat situații în care resursele publice pot fi gestionate mai eficient.

Libia, exemplul unor chirii plătite timp de 12 ani

Unul dintre cazurile identificate în timpul auditului vizează misiunea diplomatică din Libia. Deși România nu mai are personal diplomatic în această țară din 2014, ministerul a continuat să plătească chirie atât pentru sediul ambasadei, cât și pentru reședința ambasadorului.

„Am identificat, de exemplu, în Libia, acolo aveam contract de chirie atât pentru ambasadă, cât și pentru reședință, însă noi nu mai avem echipă în teren acolo din 2014 (…). Avem ambasador, dar care a fost relocat la Tunis în momentul în care au crescut riscurile (…). Nu mai este justificată chiria (…). Am decis închiderea acestor contracte, în momentul în care au ajuns aceste date la mine, în această perioadă (…). Practic, în ultimii 12 ani au fost plătite, adunat, sumele, peste 400.000 de dolari”, a declarat Oana Țoiu.

Ministrul a explicat că menținerea unor contracte de închiriere după deteriorarea situației de securitate într-un stat este o practică întâlnită în diplomație, deoarece există speranța reluării activității într-un interval relativ scurt.

„În momentul în care ai o situație cu un risc crescut într-o țară, nu închizi imediat, practic, chiriile. Aștepți să vezi ce se întâmplă, speranța este de obicei să te poți întoarce cu echipa respectivă într-un timp rezonabil, dar, evident, 12 ani sunt prea mult din acest punct de vedere. Asta nu înseamnă în relația noastră diplomatică cu Libia că nu intenționăm, în momentul în care situația de securitate o va permite, să ne întoarcem acolo cu echipa de diplomați”, a adăugat șefa diplomației române.

Economii estimate la peste 5 milioane de euro pe an

Auditul derulat de Ministerul Afacerilor Externe nu urmărește doar identificarea unor cheltuieli considerate nejustificate, ci și valorificarea mai eficientă a patrimoniului deținut de statul român peste hotare.

Potrivit Oanei Țoiu, una dintre concluziile preliminare este că investițiile în renovarea clădirilor aflate deja în proprietatea României ar putea reduce semnificativ costurile cu chiriile plătite în prezent pentru funcționarea unor misiuni diplomatice.

Evaluarea realizată la nivelul ministerului indică, spune aceasta, „o șansă de a salva din banii publici chiar și peste 5 milioane de euro anual dacă în țări în care avem clădirile noastre facem proiectele necesare pentru renovare”.

Washington și Bruxelles, două dintre exemplele analizate

Ministrul interimar a oferit drept exemple Washington și Bruxelles, unde România deține imobile care necesită lucrări de modernizare, însă, în lipsa acestora, activitatea diplomatică se desfășoară în spații închiriate.

„În Washington, de exemplu, avem o clădire, proprietate a statului român, unde inclusiv autoritățile din Washington ne-au semnalat de-a lungul timpului că sunt probleme dacă nu e renovată clădirea – și atunci colegii, practic, ce au făcut, anterior mandatului meu, au contractat chirii atât pentru ambasadă, cât și pentru reședință. Reședința este închiriată de la Departamentul de Stat de câțiva ani de zile, însă în acești ani era necesar să fie făcută și renovarea spațiilor respective. La fel, în Bruxelles, avem o clădire proprie care are nevoie să fie renovată”, a mai declarat Oana Țoiu.

Auditul privind patrimoniul extern al Ministerului Afacerilor Externe este încă în desfășurare, iar concluziile acestuia ar urma să stea la baza unor măsuri de reorganizare a administrării proprietăților deținute de statul român în afara granițelor. Potrivit conducerii MAE, obiectivul este reducerea cheltuielilor recurente și utilizarea mai eficientă a patrimoniului diplomatic al României.