România dă lovitura finală Austriei, după refuzul Schengen. Anunţul momentului la nivel naţional

România dă lovitura finală Austriei, după refuzul Schengen. Anunţul momentului la nivel naţional

SURSA FOTO: Dreamstime

Publicat de Catalina Andreea Moisoiu la 17 ianuarie 2023, 16:00

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) are de recuperat o sumă uriașă de bani de la firmele cu capital majoritar austriac care activează pe teritoriul României. Cât de mari sunt datoriile?

Potrivit datelor ANAF, aproape 3.000 de firme cu capital majoritar austriac activează pe teritoriul României.

O treime dintre aceste firme austriece au datorii la bugetul de stat, care depășesc 390 de milioane de lei. În plus, alte 500 de firme austriece sunt executate silit de ANAF.

Firmele austriece au datorii mari în țara noastră

„La data de 30 noiembrie a anului 2022, un număr de 2.915 contribuabili cu capital majoritar austriac figurează în baza de date a Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), din care un număr de 2.021 de contribuabili nu înregistrau obligații fiscale restante.

Un număr de 894 înregistrau obligații fiscale neachitate la bugetul general consolidat, în sumă de 391,8 milioane lei, din care:

  • 450 de contribuabili au accesat facilități fiscale conform prevederilor legale in sumă de 45,6 milioane lei.
  • 502 contribuabili înregistrau arierate în sumă de 21,5 milioane lei pentru care s-a demarat procedura de executare silită;
  • 100 contribuabili înregistrau arierate nerecuperabile cu sume de 192,6 milioane lei.”, potrivit datelor furnizate de către Ministerul Finanțelor pentru Profit.ro. 

Câți bani trebuie să recupereze ANAF?

Mai mult, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) avea de recuperat, la finalul lunii septembrie 2022, o sumă de 34,46 miliarde de lei, dintre care 23,17 miliarde lei la bugetul de stat, reprezentând taxele și impozitele, iar restul la bugetele de sănătate și de pensii.

Intrarea în Schengen a României, blocată de Austria

În decembrie 2022, Austria, puternic concentrată asupra problemelor legate de migrație, a blocat aderarea Bulgariei și României la Schengen, zona specială a UE lipsită de controale la frontiere. În timp ce Croației i s-a permis intrarea, Sofia și Bucureștiul au fost indignate.

La momentul respectiv, observatorii austrieci au atribuit veto-ul Vienei alegerilor regionale care urmau să aibă loc în Austria Inferioară la 29 ianuarie, care reprezintă inima conservatoare a ÖVP.

Comisarul european propus de Austria, Johannes Han, coleg de partid cu cancelarul Karl Nehammer, spune că România și Bulgaria ar putea fi primite în Spațiul Schengen în viitorul apropiat.

Acesta a mai declarat că înțelege motivul pentru care cancelarul austriac a folosit dreptul de veto, dar subliniază că nu este încântat de faptul că s-a ajuns în acest punct.

Informații articol
Despre autor
Catalina Andreea Moisoiu

Am început să lucrez ca jurnalist la Capital în 2020. Acesta a fost primul meu contact cu presa din România. Deși specializarea mea de bază este Dreptul, jurnalismul a fost mereu una dintre pasiunile mele. Din punctul meu de vedere, corectitudinea, dorința de perfecționarea și cea de aflare a adevărului mă pot ajuta în continuarea carierei de jurnalist și în acest fel pot contribui la informarea corectă a cititorilor.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.