România, principalul investitor și partener economic al Republicii Moldova
România a devenit atât principalul investitor, cât și cel mai important partener economic al Republicii Moldova.
Miniștrii economiei din cele două țări au semnat recent un memorandum care cuprinde peste 25 de puncte și care implică acțiuni colaborative în diverse sectoare economice, inclusiv transport, vamă și interconectare.
Documentul a fost semnat în cadrul celei de a XII-a reuniune a Comisiei interguvernamentale România-Republica Moldova.
Pe fond, ministrul Economiei, Ștefan-Radu Oprea, a oferit mai multe detalii despre acest subiect în cadrul emisiunii „Apel matinal”, difuzată la Radio România Actualități.
Ministrul a precizat că România dorește să își mențină poziția de principal partener comercial al Republicii Moldova.
„Ne propunem să menținem această poziție de principal partener comercial al Republicii Moldova. Știți este o veche vorbă care spune că prieteniile bune sunt ținute de afaceri bune. Și această dimensiune a relației economice arată interconectarea dintre economiile noastre”, spune ministrul.
Ministrul Economiei a declarat că avem 3,4 miliarde de dolari schimburi comerciale, din care 2,2 miliarde sunt sub formă de exporturi românești pe piața Republicii Moldova.
De asemenea, a menționat că există investiții în Republica Moldova în valoare de peste 780 de milioane de dolari. România este primul investitor în ceea ce privește atât investițiile directe, cât și cele în capital.
„Peste 1.600 de companii românești sunt prezente în Republica Moldova și există o asociație puternică a investitorilor români în Republica Moldova, pe care o încurajăm și o să sprijinim și de fiecare dată când ne întâlnim cu ei, fie aici, la București, fie la Chișinău”, mai spune el.
Investiții diverse în Republica Moldova
Întrebat în ce domenii se concentrează investițiile, ministrul Economiei a spus că acestea sunt prezente în multe domenii.
„În Republica Moldova, de la confecții până la industria farmaceutică. Sunt nume mari, sunt companii diverse, companii care fac comerț, companii care lucrează în tehnologie.
Am vizitat ultima oară când am fost la Chișinău o sucursală a unei companii de soft din Cluj, Arobs, extraordinară. Deci merg până la înaltă tehnologie.
Domeniile sunt foarte variate, pentru că este un potențial al pieței Republicii Moldova, iar companiile românești sunt prezente în aproape toate domeniile de activitate”, arată el.
Fluidizarea transporturilor între România și Republica Moldova
Ministrul a mai fost întrebat cât de ușor pot fi exportate sau importate acum mărfurile între cele două țări în actualul context regional.
Acesta a precizat că au fost deschise puncte vamale noi. De asemenea, el a adăugat că sunt în lucru încă patru poduri noi.
„Sunt interconectări importante care vor face ca această relație comercială cu Republica Moldova să se desfășoare din ce în ce mai ușor.
Este un efort care nu a început astăzi, el vine din ultimii ani de a deschide cât mai multe puncte de trecere de frontieră și a fluidiza traficul cu Republica Moldova, atât zona de relație directă, cât și partea de tranzit a produselor care, la rândul lor, tranzitează Republica Moldova.
Şi, din această perspectivă, lucrurile s-au fluidizat foarte tare în ultima vreme. Sigur că există un parcurs european al Republicii Moldova”, spune ministrul român.
Ministrul Economiei a spus că se fac eforturi pentru a împărtăși experiența României cu privire la aderarea la UE, pentru a face lucrurile mai ușoare pentru Republica Moldova.
„Și este o chestiune pe care o apreciază foarte mult la nivel de guvern, dar și la nivel de expert, de om care lucrează efectiv în aceste domenii. Schimburile acestea sunt foarte intense în ultima vreme, de la nivelul Parlamentului, până la oricare dintre instituțiile din România”, continuă ministrul Ștefan-Radu Oprea.
Sistem de garanții pentru cei care au investit în R. Moldova
Există oameni de afaceri în România care au investit în Republica Moldova și care acum au ridicat problema unui sistem de garanții pentru aceia care doresc să investească mai mult.
Întrebat dacă există soluții în acest sens, ministrul Ştefan-Radu Oprea a oferit un răspuns afirmativ.
„Există soluții, discutăm astfel de lucruri, inclusiv cu potențiali garantori, la rândul lor, sau încercăm să creăm un astfel de produs atât pentru Republica Moldova, de ce nu, pe viitor pentru partea de reconstrucție a Ucrainei.
Sunt astfel de discuții cu instituții financiare europene și instituții financiare mondiale.
Am lansat această idee noi, România, prim-ministrul, de a reuși să găsim și să identificăm partea aceasta de garantare a unui risc, pentru că atunci capitalul privat va veni către aceste zone ale Europei, către Republica Moldova, ulterior către Ucraina, şi un sistem de garantare, un sistem de asigurări de limitare, dacă vreți, a riscurilor, poate să facă ca acest capital privat să fie prezent într-o valoare mare pe aceste piețe”, arată acesta.
Ministrul Economiei a menționat că discuțiile sunt avansate în ceea ce privește consolidarea infrastructurii financiare a Republicii Moldova. El a mai arătat că Bursa de Valori de la București este în dialog cu Guvernul Republicii Moldova și cu viceprim-ministrul Dumitru Alaiva, cu scopul de a face Bursa de Mărfuri operațională peste Prut. Cel mai probabil, aceasta va deveni funcțională în cursul acestui an.
„Există această posibilitate pentru întreprinderile mici și mijlocii, spre exemplu, de a se finanța pe piața secundară AeRO. Dacă vin și sunt prezenți la Bursa de Valori București, Bursa de Valori București se întărește, primește lichiditate și devine mai ofertantă, devine un pol, într-adevăr, un instrument foarte util atât pentru companiile mari, cât și pentru companiile mici din România și din Republica Moldova. Deci este o situație de câștig-câștig”, continuă acesta.
Solicitări de sprijin din partea autorităților de la Chișinău
Nu în ultimul rând, ministrul Ştefan-Radu Oprea a vorbit despre solicitările de sprijin din partea autorităților de la Chișinău.
Ministrul Economiei a menționat că există o colaborare intensă în ceea ce privește împărtășirea lecțiilor de bună practică pe care România le-a învățat în timp, în ciuda dificultăților întâmpinate în procesul de realizare a unor inițiative bune.
„Încercăm să transmitem această experiență pe care o avem către colegii noștri din Republica Moldova, astfel încât parcursul lor european să fie cât mai ușor”, arată acesta.
