Potrivit datelor OCDE pentru perioada 2020-2024, prelucrate de Monitorul Social, proiect al Fundației Friedrich Ebert România, doar 0,17% din fondul locativ național al României este reprezentat de locuințe sociale. Prin comparație, în Europa Centrală și de Est, procentul locuințelor sociale variază de la 6,6% în Polonia la 0,8% în Lituania, iar în Europa de Vest, de la 34,1% în Olanda la 10,9% în Finlanda.
România, pe ultimul loc în UE la locuințe sociale
La nivel național, în anul 2022 existau doar 16.290 de locuințe sociale, dintr-un total de aproximativ 9,7 milioane de locuințe. În același timp, au fost depuse peste 40.000 de cereri pentru locuințe sociale, conform datelor Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA). Acest dezechilibru arată clar că cererea depășește cu mult oferta disponibilă.
„România se află pe ultimul loc din UE în ceea ce privește locuințele sociale, cu doar 0,17% din fondul locativ național fiind locuințe sociale. În țările din Europa Centrală și de Est procentul variază între 6,6% în Polonia și 0,8% în Lituania, în timp ce în Europa de Vest variază între 34,1% în Olanda și 10,9% în Finlanda, conform datelor OCDE pentru anii 2020–2024, prelucrate de Monitorul Social, proiect al Fundației Friedrich Ebert.
În anul 2022, la nivel național erau numai 16.290 de locuințe sociale, reprezentând 0,17% din totalul de 9,7 milioane de locuințe, în timp ce erau depuse peste 40.000 de cereri de locuință socială, de 2,5 ori mai mult decât fondul locativ social, conform Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA)”, arată un comunicat al Monitorul Social.
Situația este și mai evidentă în București. Datele furnizate de Primăria Municipiului București arată că, în perioada 2023-2025, s-au înregistrat anual, în medie, aproximativ 5.500 de cereri pentru locuințe sociale. Totuși, lista de documente necesare este lungă și complexă, iar mulți solicitanți întâmpină dificultăți în completarea dosarelor. Din acest motiv, numărul de dosare complete a fost extrem de redus: 173 în 2023, 164 în 2024 și 134 în 2025. În medie, doar aproximativ 3% din cererile depuse au fost complete.
„La nivel de București, datele comunicate de Primăria Municipiului București (PMB) arată că pe perioada 2023–2025 s-au înregistrat o medie de 5.500 de cereri de locuințe sociale. Dintre acestea, nu toate dosarele sunt complete – lista de documente fiind foarte lungă și complexă, mulți dintre deponenți întâmpinând dificultăți în completarea lor. Numărul de dosare complete a fost de doar 173 în 2023, 164 în 2024, și 134 în 2025 , adică în medie doar 3% din cererile depuse sunt complete. Dintre dosarele complete, au fost soluționate, adică au primit locuințe sociale, 24 de familii în 2023, 12 familii în 2024 și doar 3 familii în 2025. Raportat la numărul total al cererilor, aceste cifre sunt infime: mai puțin de 5 familii dintr-o mie au primit locuințe sociale în 2023, puțin peste 2 la mie în 2024, și doar 1 familie din 2.000 de familii în 2025”, arată comunicatul.
Dintre dosarele complete, foarte puține au fost soluționate efectiv prin acordarea unei locuințe sociale
Dintre dosarele complete, foarte puține au fost soluționate efectiv prin acordarea unei locuințe sociale. În 2023 au primit locuințe sociale 24 de familii, în 2024 doar 12 familii, iar în 2025 numai 3 familii. Raportat la numărul total de cereri, aceste valori sunt infime: mai puțin de 5 familii dintr-o mie au primit o locuință socială în 2023, puțin peste 2 familii la mia de cereri în 2024 și doar o familie din 2.000 în 2025.
La nivelul municipiului București, numărul total de locuințe sociale era de 1.175. Informațiile privind construcția acestora sunt însă incomplete. În perioada 1996–2008, Direcția Generală de Investiții a Primăriei Capitalei nu a deținut o evidență clară a locuințelor sociale construite. Între anii 2008 și 2014 au fost realizate doar 242 de apartamente în regim de locuințe sociale, iar din 2014 până în prezent nu au mai fost construite alte astfel de locuințe. În acest interval a fost demarat un proiect de 114 locuințe sociale pe Prelungirea Ghencea nr. 322–326, care nu este finalizat nici în prezent și pentru care nu există un termen de încheiere a lucrărilor.
„Numărul total de locuințe sociale la nivelul municipiului București era de 1.175, iar informațiile despre construcția de locuințe sociale sunt incomplete: între 1996–2008 Direcția Generală de Investiții a PMB nu a deținut o evidență a numărului de locuințe sociale construite. Între 2008–2014, au fost construite doar 242 de apartamente în regim de locuințe sociale, iar din 2014 până în prezent nu au mai fost construite alte locuințe sociale. În această perioadă, a fost demarat un proiect de 114 locuințe sociale[4] în Prelungirea Ghencea nr. 322-326 care nici în prezent nu este finalizat și nu există încă termen de încheiere a lucrărilor”, arată comunicatul.
Nevoia de locuințe publice este una urgentă și nu se limitează doar la locuințele sociale
Aceste date sunt cu atât mai îngrijorătoare cu cât România se confruntă cu probleme grave de locuire. Aproximativ 9,6% din populația totală se află în deprivare severă de locuire, conform unui alt infografic publicat de Monitorul Social. În acest context, autoritățile ar trebui să investească într-un ritm mult mai accelerat în dezvoltarea de locuințe sociale.
Nevoia de locuințe publice este una urgentă și nu se limitează doar la locuințele sociale, ci include și locuințe pentru tineri, precum și locuințe destinate medicilor și profesorilor din zonele rurale. În plus, Strategia Națională pentru Locuire 2022–2050 ar trebui reformulată pentru a include explicit locuințele publice ca soluție strategică. Această necesitate este amplificată de faptul că aproape 72.000 de persoane trăiesc în aproximativ 400 de așezări informale la nivel național, în condiții precare, cu acces limitat la energie electrică și utilități sanitare, conform datelor MDLPA din 2022.
„Pentru a răspunde problemelor grave de locuire cu care se confruntă anumite categorii din populație (9,6% din populația totală a țării noastre se află în deprivare severă de locuire, așa cum arată infograficul precedent publicat de Monitorul Social, proiect al Fundației Friedrich Ebert), autoritățile ar trebui să investească în locuințe sociale într-un ritm mai mare decât o face în prezent. În România este o nevoie urgentă de locuințe publice – atât sociale, cât și pentru tineri sau pentru medici și profesori în zonele rurale. Mai mult, Strategia Națională pentru Locuire 2022-2050 trebuie reformulată pentru a include locuințele publice ca soluție strategică, mai ales în condițiile în care aproape 72 de mii de persoane trăiesc în 400 de așezări informale pe teritoriul țării, adică în condiții precare cu acces limitat la energie electrică și utilități sanitare, conform datelor MDLPA din 2022”, arată comunicatul.
