România forțată să reducă drastic deficitul bugetar, sub avertismentul Bruxelles-ului
România se află sub o presiune crescândă din partea Comisiei Europene, care solicită măsuri fiscale dure pentru a reduce deficitul bugetar, ce a atins anul trecut 9,3% din PIB – cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană. Potrivit unei traiectorii de ajustare fiscală revizuite și agreate de Consiliul EcoFin în iulie, România trebuie să coboare deficitul la 7,7% din PIB în acest an, față de ținta anterioară de 7%.
Comisia Europeană consideră acest obiectiv „realizabil”, dar doar cu condiția ca întregul pachet de consolidare fiscală, inclusiv al doilea set de măsuri anunțat pentru luna septembrie, să fie adoptat și implementat integral.
„Este un pas important și pozitiv către respectarea noii recomandări privind deficitul excesiv, cu rezerva ca toate măsurile să fie rapid și în întregime adoptate și implementate. Vom monitoriza cu atenție progresele și vom veni cu evaluarea noastră în toamnă”, a declarat Valdis Dombrovskis, comisar european pentru Economie și Productivitate, citat de Profit.ro.
Țintele de deficit, ajustate după derapajul din 2024
Deficitul bugetar uriaș raportat pentru 2024 a impus o recalibrare a calendarului de ajustare: pentru 2025, ținta a fost urcată la 7,7% din PIB (de la 7% anterior), în timp ce pentru 2026 s-a impus o corecție inversă, reducând obiectivul la 6% din PIB (de la 6,4%). „Întârzierea adoptării măsurilor fiscale – creșterile de taxe ar fi trebuit să intre în vigoare de la 1 aprilie – a contribuit semnificativ la agravarea situației”, notează oficialii europeni.
Totodată, Comisia subliniază că țintele de cheltuieli nete asumate de România sunt compatibile cu noua traiectorie de ajustare, însă avertizează că implementarea completă și fără întârzieri a pachetului fiscal rămâne crucială.
Ce presupune pachetul de măsuri fiscale
Guvernul a adoptat în iulie, prin angajarea răspunderii în Parlament, primul pachet fiscal, cu un impact estimat la 10,75 miliarde lei în 2025 și 92,63 miliarde lei în 2026. Printre principalele măsuri:
- Creșterea cotei generale de TVA la 21%, cu o singură cotă redusă de 11%;
- Majorarea impozitului pe dividende de la 10% la 16%;
- Accize mai mari pentru carburanți și alte produse;
- Taxe suplimentare pentru bănci;
- Reformă în sistemul de asigurări de sănătate: eliminarea coasigurării gratuite pentru soți/soții sau părinți fără venituri.
Guvernul estimează venituri suplimentare de 9,5 miliarde lei în acest an din noile taxe, dintre care 6,2 miliarde provin din TVA și 1,54 miliarde din accize. În 2026, se așteaptă ca ponderea veniturilor fiscale să ajungă la 35,3 miliarde lei, inclusiv prin introducerea unor noi impozite pe locuințe și a unei ecotaxe auto, care ar aduce 6 miliarde lei.
Riscuri majore și presiuni externe
România se află în procedură de deficit excesiv încă din 2019, iar dezechilibrele fiscale au generat o deteriorare a poziției țării pe piețele externe. Cele trei mari agenții de rating – Fitch, Moody’s și S&P – mențin perspectiva negativă pentru România, ceea ce înseamnă că există riscul real al unei retrogradări dacă nu apar progrese concrete.
Fitch va actualiza ratingul de țară pe 15 august. Deși prima rundă de măsuri fiscale a contribuit la o calmare relativă a piețelor, evaluările viitoare depind esențial de implementarea efectivă a reformelor și de adoptarea celui de-al doilea set de măsuri fiscale programat pentru toamnă.
