România sub presiunea reformelor fiscale
După luni de turbulențe politice și incertitudine economică, România a intrat într-o etapă decisivă pentru stabilitatea sa fiscală. Noul guvern de largă coaliție, condus de premierul Ilie Bolojan, se confruntă cu o provocare majoră: aplicarea unui pachet ambițios de măsuri fiscale menite să reducă un deficit bugetar record, cel mai ridicat din Uniunea Europeană.
Consolidarea bugetară adoptată pe 7 iulie vizează atât creșterea veniturilor, cât și diminuarea cheltuielilor publice, cu un impact estimat la 1,1% din PIB pentru 2025 și la 3,5% în anul următor. Printre cele mai importante modificări se numără majorarea taxei pe valoarea adăugată, creșterea accizelor și noi taxe aplicate instituțiilor financiare. Primele măsuri intră în vigoare în august, urmate de un al doilea val în ianuarie 2026.
Totuși, aplicarea reformelor se lovește de rezistență internă. Partidele din coaliția guvernamentală, alcătuită din patru formațiuni politice, se arată ezitante în fața măsurilor nepopulare, iar sindicatele și patronatele au reacționat prompt, organizând proteste împotriva reducerilor de cheltuieli și a noilor impozite.
Piața reacționează pozitiv, dar cu rezerve
Stabilitatea politică recent recâștigată, odată cu victoria lui Nicușor Dan în alegerile repetate din mai, pare să fi temperat tensiunile de pe piețele financiare. În urma anunțului privind reforma fiscală, România a reușit o emisiune de obligațiuni de 5 miliarde de euro și dolari pe piețele internaționale, beneficiind de o cerere robustă din partea investitorilor. Cu toate acestea, randamentele obligațiunilor rămân ridicate comparativ cu nivelurile din 2024, semn că încrederea deplină nu a fost încă recâștigată.
Agenția de rating Fitch a anunțat că va analiza în detaliu efectele acestui pachet fiscal la următoarea revizuire din 15 august. România este în prezent evaluată cu calificativul BBB-, cel mai scăzut din categoria recomandată investițiilor, și cu perspectivă negativă. Conform agenției, succesul reformelor va fi crucial pentru evitarea unei retrogradări, care ar afecta accesul țării la finanțare internațională și ar crește semnificativ costurile de împrumut.
Pe termen mediu, stabilitatea coaliției guvernamentale rămâne un factor incert. Potrivit înțelegerii dintre PNL și PSD, premierul Bolojan ar urma să cedeze conducerea guvernului în 2027 către un reprezentant social-democrat, o schimbare ce ar putea afecta direcția politicilor economice într-un moment critic. Deja, dezacordurile dintre partide pe tema impozitului pe venit anunță posibile fricțiuni viitoare.
Un echilibru delicat între reformă și creștere
În acest context, presiunea pe liderii de la București este enormă. Implementarea măsurilor fiscale trebuie realizată cu rigurozitate, într-un echilibru delicat între necesitatea stabilizării financiare și menținerea creșterii economice. Fitch avertizează că o consolidare fiscală rapidă va încetini economia și ar putea alimenta inflația, mai ales în urma modificărilor TVA, care afectează direct puterea de cumpărare.
România se află, astfel, la o răscruce: între nevoia stringentă de a-și corecta dezechilibrele fiscale și riscurile politice și sociale generate de un astfel de proces. Rămâne de văzut dacă echipa condusă de Ilie Bolojan va reuși să ducă la capăt această misiune, fără să piardă sprijinul popular și fără să compromită stabilitatea economică a țării.
