Dragoș Pîslaru: România riscă să piardă 6,3 miliarde euro din PNRR. Transporturile: „Nu pierdem niciun ban!”
România ar putea rata șansa de a atrage fonduri europene în valoare de 6,3 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), avertizează marți ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Acesta susține că întârzierile acumulate de fostele guverne au făcut imposibilă finalizarea unor proiecte majore până la termenul limită din august 2026.
„După o analiză detaliată coordonată de premierul Ilie Bolojan, s-a constatat că aproximativ 6,3 miliarde euro din proiecte nu mai pot fi realizate din cauza întârzierilor acumulate de fostele guverne sau a nerespectării procedurilor”, a declarat Dragoș Pîslaru, potrivit comunicatului MIPE.
Pîslaru subliniază că analizele făcute la nivelul Guvernului, sub coordonarea premierului Ilie Bolojan, au scos la iveală deficiențe majore: „După o analiză detaliată coordonată de premierul Ilie Bolojan, s-a constatat că aproximativ 6,3 miliarde euro din proiecte nu mai pot fi realizate din cauza întârzierilor acumulate de fostele guverne sau a nerespectării procedurilor”.
Ministrul a precizat că suma rămasă disponibilă pentru proiectele finanțate din PNRR va fi de 8,7 miliarde de euro:
„Deci 15 miliarde minus 6,3, adică 8,7 miliarde care ar rămâne în PNRR, la care se adaugă un pachet de măsuri legate de reziliență”.
Situația a fost discutată, marți dimineață, la Palatul Victoria, în cadrul unei întâlniri la care au participat reprezentanta Comisiei Europene pentru monitorizarea implementării PNRR, Celine Gauer, premierul Ilie Bolojan și ministrul Dragoș Pîslaru.
Ministerul Transporturilor: „Nu pierdem niciun ban din PNRR!”
La scurt timp după declarațiile lui Pîslaru, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI) a transmis un comunicat ferm, în care contrazice informațiile privind pierderea fondurilor: „Nu pierdem niciun ban din PNRR!”.
Oficialii MTI explică faptul că, în urma discuțiilor tehnice cu reprezentanții Comisiei Europene, proiectele rămase în PNRR vor beneficia de finanțare integrală din fonduri europene, fără cofinanțare de la bugetul de stat:
„Mai mult, ajustările financiare necesare – determinate de creșterile de prețuri la materialele de construcție, energie și carburant – vor fi acoperite din fonduri europene, conform prevederilor Ordonanței de Urgență nr. 64/2022”, se arată în comunicatul MTI.
Proiectele care rămân finanțate 100% din PNRR
Conform Ministerului Transporturilor, lista proiectelor care vor fi finanțate integral prin PNRR include:
Autostrada Moldovei (A7), tronsoanele Focșani – Pașcani
Autostrada Lugoj – Deva (A1), secțiunile D și E (tunelurile de la Margina – Holdea)
Toate cele 4 loturi ale tronsonului feroviar CF Cluj – Episcopia Bihor
Un lot din tronsonul CF Arad – Timișoara – Caransebeș (Lugoj – Timișoara)
În privința proiectelor excluse parțial sau total din PNRR, MTI subliniază:
„În privința proiectelor care au fost excluse parțial sau total din PNRR, MTI subliniază că nu va fi returnată nicio sumă deja cheltuită. Astfel, România nu va rambursa cei 2,3 miliarde de euro investiți până în prezent în proiectele deja finalizate sau aflate în stadiu avansat de execuție”, se arată în comunicatul MTI.
Printre aceste proiecte se regăsesc:
- Autostrada Buzău – Focșani (A7) – finalizată și deschisă circulației
- Lotul 1 al Autostrăzii Ploiești – Buzău (A7) – finalizat și dat în circulație
- Secțiunile Leghin – Moșca și Târgu Mureș – Miercurea Nirajului (A8)
- Secțiunile Nădășelu – Poarta Sălajului (Autostrada Transilvania)
- Loturile 1, 3 și 4 din tronsonul CF Arad – Timișoara – Caransebeș
MTI dă asigurări că toate aceste proiecte vor continua să fie finanțate prin Programul Transport 2021–2027 sau alte surse europene, convenite împreună cu Comisia Europeană.
„Proiectele importante pentru România merg mai departe, cu finanțare europeană. Deciziile luate în dialog cu Comisia Europeană asigură predictibilitate și continuitate în investițiile din infrastructură, iar românii vor beneficia de ele, fără povara unei cofinanțări din bugetul național”, a declarat ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Ciprian Șerban.
Cauzele reale ale modificărilor
Ministerul Transporturilor precizează că modificările privind finanțarea prin PNRR nu au legătură cu erori administrative sau slaba gestionare a proiectelor, ci cu „anumite necorelări tehnice între sistemul european de achiziții (JOUE) și cel național (SICAP), în special privind vizibilitatea publicării unor erate”.
Rămâne de văzut dacă România va reuși să evite pierderea acestor sume uriașe. Divergențele de viziune între principalele ministere ar putea fi decisive pentru viitorul infrastructurii mari din țară și pentru credibilitatea administrației în relația cu Bruxelles-ul.
