Raluca Turcan: Cota progresivă nu aduce echitate, ci frustrare și blocaj
Deputata PNL Raluca Turcan a reacționat ferm împotriva ideii de impozitare progresivă, pe care a calificat-o drept „o capcană pentru voturi”. În opinia sa, această măsură ar penaliza inițiativa și succesul, fără a oferi o soluție reală pentru reducerea sărăciei sau echilibrarea bugetului.
Ea a avertizat că introducerea unui sistem progresiv de taxare ar descuraja investițiile, ar stimula evaziunea fiscală și ar genera relocarea capitalului în state cu regimuri fiscale mai avantajoase.
„Rezultatul? Evaziune fiscală, stagnare economică și investiții relocate în țări cu fiscalitate mai prietenoasă”, susține deputata.
Turcan susține că PNL rămâne singurul partid care apără cota unică, considerând-o un pilon de stabilitate și dezvoltare economică.
Deputata a transmis că adevărata protecție a celor cu venituri mici trebuie să vină din „asistență socială țintită” și politici active de incluziune, nu din supraimpozitarea celor care contribuie cel mai mult la buget.
„PNL este singurul partid care apără ferm cota unică. Nu prin taxe mai mari construim o economie sănătoasă, ci prin redresare bugetară, reducerea risipei, îmbunătățirea colectării și modernizarea serviciilor publice. Cota progresivă nu aduce echitate, ci frustrare și blocaj. E o iluzie vândută celor cu venituri mici, care în realitate lovește exact în motorul economiei. Soluția reală pentru cei cu venituri mici este o asistență socială țintită, direcționată către cei cu adevărat vulnerabili. Sprijin pentru cei care au nevoie, nu subvenționarea nemuncii pentru cei care pot munci. Cota unică rămâne garanția muncii cinstite, a dezvoltării și a stabilității economice”, spune Raluca Turcan.
Tanczos Barna: „Impozitarea progresivă este inevitabilă în viitorul României”
Vicepremierul UDMR Tanczos Barna susține însă contrariul celor spuse de Raluca Turcan. El a declarat că România va ajunge, „mai devreme sau mai târziu”, la un sistem fiscal progresiv.
Într-o intervenție televizată, Barna a explicat că o astfel de reformă va deveni posibilă doar atunci când clasa de mijloc va fi suficient de consolidată, iar administrația fiscală va avea capacitatea să gestioneze un astfel de sistem în mod echitabil.
„Cu consolidarea societății din România și cu consolidarea clasei de mijloc putem ajunge și cu consolidarea sistemului fiscal care poate să gestioneze în mod echitabil această formă de impozitare, vom ajunge la o impozitare progresivă mai devreme sau mai târziu”, a precizat vicepremierul.
El a precizat că, deși TVA-ul a fost măsura aleasă pentru ajustarea bugetului, aceasta a fost doar o soluție de urgență. În opinia sa, în lipsa unor reforme curajoase, România risca să piardă complet încrederea Bruxelles-ului, mai ales în privința jaloanelor PNRR.
„Astăzi, într-adevăr, după ce am avut multe variante pe masă și multe elemente, multe posibilități, s-a renunțat la una, două, trei posibilități, a rămas TVA-ul, care nu este o măsură de dorit, majoritatea TVA-ului în sine, dar a fost o decizie necesară”, spune Barna.
România, între populism și pragmatism: măsuri întârziate și avertismente europene
Barna a criticat dur fostele guverne, acuzându-le de iresponsabilitate fiscală și de decizii menite doar să aducă beneficii electorale pe termen scurt. El a spus că țara s-a aflat „mai neagră decât negrul” la finalul anului trecut și că doar adoptarea unor măsuri fiscale impopulare a salvat-o de la retrogradarea ratingului de țară.
„M-a întrebat cineva dacă situația (n.r. de la finalul anului trecut) a fost mai neagră. Am spus că nu știu dacă negru are și altă… dar dacă ar exista negru, mai negru decât negru, da, acolo eram la sfârșitul anului trecut. Situația a fost destul de grea la sfârșitul anului datorită faptului că am amânat foarte multe măsuri nepopulare”, a declarat Tanczos Barna la Digi24.
Vicepremierul a avertizat că reforma statului trebuie să meargă mai departe: eliminarea sporurilor nejustificate, reorganizarea administrației și eficientizarea cheltuielilor în educație sunt doar câteva dintre măsurile menționate.
„Aceste măsuri erau planificate pentru anul 2024. Anul 2024 a fost un an super electoral, cu foarte multe campanii electorale, cu o miză uriașă, cu evenimente fără precedente, anulări de alegeri și așa mai departe. Cred că am fi intrat în junk. (…) România era într-o situație în care trebuia să demonstreze că a înțeles că acest dezechilibru de venituri și cheltuieli nu mai poate fi dus mai departe. Și atunci, trebuia să ia câteva măsuri care duc către un stat mai suplu”, a explicat Barna.
