Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație al BNR, a subliniat importanța sumei, care ar fi permis realizarea a aproximativ 1.100 km de autostradă (echivalentul distanței dintre București și Viena), construirea a 230.000 de apartamente medii în București (150.000 în Cluj) sau achiziția a peste un milion de autoturisme Dacia Duster.
Viceguvernatorul BNR a lansat un avertisment grav pentru economie
În plus, dacă luăm ca exemplu un spital realizat în Capitală din donații și sponsorizări, cu un cost de 53 de milioane de euro, fondurile PNRR ar fi echivalat cu finanțarea a 500 de unități medicale similare.
„28,5 miliarde de euro, bani de care aveam nevoie ca de aer. Aceasta este alocarea, sub formă de granturi şi împrumuturi, fonduri ce ar fi trebuit să revină României din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Raportat la PIB-ul anului 2023, înseamnă aproape 9%, altfel spus ne aflăm în primii 5 beneficiari din UE, raportat la dimensiunea economiei. Sunt bani pe care nu ne permiteam să îi ratăm”, a susţinut Popa într-o postare pe reţeaua LinkedIn.
De la aprobarea PNRR în 2021 și până la finalul lunii mai 2025, România a încasat doar 9,44 miliarde de euro, dintre care 3,66 miliarde sub formă de împrumuturi și 5,78 miliarde sub formă de granturi. Aceasta înseamnă o rată de absorbție de aproximativ o treime din suma alocată, în timp ce media la nivelul Uniunii Europene este aproape de 50%.
„Un ONG condus de o echipă extrem de dedicată şi vizionară a construit în Capitală, exclusiv din donaţii şi sponsorizări, un spital cu 53 de milioane de euro. Un spital care oferă condiţii moderne şi o şansă la viaţă copiilor din România. Banii din PNRR echivalau cu nu mai puţin de 500 de spitale de acest fel”, a mai spus specialistul.
Proiecte în valoare de peste 6,3 miliarde de euro nu mai pot fi realizate până la termenul limită din august 2026
Situația este agravată de faptul că proiecte în valoare de peste 6,3 miliarde de euro nu mai pot fi realizate până la termenul limită din august 2026, ceea ce înseamnă că nu vor mai fi finanțate prin PNRR. Această pierdere va conduce la reducerea investițiilor din bani europeni, iar proiectele blocate ar putea fi finanțate din bugetul de stat, ceea ce ar crește presiunea asupra deficitului bugetar și ar îngreuna procesul de consolidare fiscală.
„Am aflat săptămâna trecută însă, din păcate, care este realitatea din teren: proiecte de peste 6,3 miliarde de euro nu mai pot fi realizate de România până la termenul limită (august 2026). Asta înseamnă că nu vor mai primi finanţare prin PNRR. Mai puţine investiţii din bani europeni. Iar toate întârzierile acumulate până acum vor necesita, de aici înainte, eforturi considerabile din partea autorităţilor. Evident că în lipsa resurselor din PNRR multe proiecte rămân fie blocate/fără sursă de finanţare, fie vor trebui finanţate din bugetul de stat, deci vor creşte cheltuielile, pune presiune pe deficit şi vor îngreuna consolidarea fiscală, o consolidare ce era deja dificilă”, a explicat oficialul BNR.
Comisia Europeană a prezentat propunerea pentru următorul cadru financiar multianual 2028-2034
Există totuși și perspective pozitive. Comisia Europeană a prezentat recent propunerea pentru următorul cadru financiar multianual 2028-2034, în valoare totală de aproape 2.000 de miliarde de euro. România ar putea primi 60 de miliarde de euro, cu 10 miliarde mai mult decât în actualul cadru 2021-2027, ceea ce ar menține țara în poziția de al șaselea cel mai mare beneficiar din UE, chiar și în condițiile în care propunerea va suferi ajustări în urma negocierilor.
Cristian Popa avertizează însă că pentru a atrage miliardele de euro din actualul și viitorul buget european sunt necesare reforme reale și respectarea termenelor pentru implementarea jaloanelor. În lipsa acestora, România riscă să piardă oportunități majore de dezvoltare și finanțare a economiei.
„Pentru ca miliardele de la UE să vină sunt necesare însă şi reforme. Întrebarea este câte reforme va reuşi România să implementeze, câte jaloane va îndeplini la timp şi câte miliarde vor ajunge, efectiv, în ţară, în economie şi în proiecte concrete? Europa nu este perfectă, dar poate, şi trebuie să fie îmbunătăţită. Trebuie să primim, şi primim, undiţe, nu peşte. Şi nu, nu suntem nicidecum o colonie”, a conchis Cristian Popa.
