PSD a prezentat o listă amplă de măsuri pe care intenționează să le susțină în cadrul Coaliției, ca parte din așa-numitul „pachet fiscal 2”. Documentul include propuneri ferme care vizează creșterea taxelor pentru anumite categorii de venituri, combaterea abuzurilor fiscale și consolidarea colectării bugetare. Noile reguli urmăresc reechilibrarea sistemului printr-un control mai riguros asupra marilor contribuabili și protejarea categoriilor sociale vulnerabile.
PSD anunță noi măsuri pentru taxarea capitalului și a averilor mari
Printre prioritățile PSD din „pachetul fiscal 2” se regăsesc propuneri legate de taxarea suplimentară a capitalului și a marilor averi. Reprezentanții partidului susțin că actualul sistem fiscal apasă în mod disproporționat pe clasele sărace și pe companiile mici, în timp ce marile corporații beneficiază de optimizări fiscale.
În acest context, social-democrații cer triplarea impozitelor pentru locuințele evaluate la peste 500.000 de euro și pentru autoturismele de lux cu valoare mai mare de 75.000 de euro.
PSD propune măsuri pentru a preveni înstrăinarea profiturilor în cazul corporațiilor multinaționale. Cheltuielile cu servicii externe de consultanță, management și administrare, furnizate de persoane nerezidente sau din cadrul aceluiași grup, nu vor mai fi deductibile. Scopul este limitarea practicilor de optimizare fiscală și păstrarea profiturilor în țară.
Totodată, se urmărește stoparea menținerii artificiale pe pierdere a unor companii. Se propune aplicarea unui impozit minim de 0,5% pe cifra de afaceri tuturor firmelor plătitoare de impozit pe profit care nu sunt vizate de actuala formă a IMCA. Măsura vizează crearea unui tratament fiscal echitabil față de microîntreprinderile care plătesc deja acest tip de impozit.
Măsuri ferme pentru controlul speculațiilor financiare și al pieței crypto
În pachetul de propuneri prezentat de PSD, se regăsesc și măsuri dedicate combaterii speculațiilor pe termen scurt din piața de capital.
Se propune majorarea semnificativă a impozitelor pentru câștigurile financiare obținute din instrumente de investiții păstrate pe termen scurt. Astfel, pentru titlurile deținute mai puțin de un an, impozitul ar urma să crească de la 3% la 16%.
Investitorii în criptomonede ar urma să fie, de asemenea, supuși unei fiscalități mai mari. Impozitul actual de 10% ar putea fi majorat la 16%, în contextul în care estimările arată că românii dețin active crypto în valoare de până la 10 miliarde de dolari.
Se propune și o creștere a impozitului pe dobânzile bancare, de la 10% la 16%, pentru sumele din depozite care depășesc 100.000 de euro. Avem 86.000 români bogați care au depozite de peste 100.000 euro.
Reforma în companiile de stat și limitarea veniturilor excesive
Un alt punct important în viziunea PSD vizează reglementarea veniturilor obținute de membrii consiliilor de administrație din companiile de stat. Se propune limitarea numărului de funcții deținute simultan de o persoană în consiliile de administrație și supraveghere, ca măsură împotriva acumulării de poziții bine plătite.
Pentru membrii provizorii executivi ai acestor consilii, PSD dorește impunerea unui plafon salarial care să nu depășească un salariu mediu brut pe ramură.
De asemenea, se propune o taxare suplimentară de 20% pentru veniturile care depășesc indemnizația președintelui țării. Toate aceste măsuri urmăresc să elimine abuzurile și să aducă venituri suplimentare la buget fără a afecta principiile asumate în PNRR și OCDE.
PSD include în pachetul fiscal un plan prioritar pentru activarea AMEPIP (Autoritatea pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanței Întreprinderilor Publice). Termenul propus este luna noiembrie, cu obiectivul clar de a debloca peste 320 de milioane de euro, reținute de Comisia Europeană din Cererea de Plată numărul 3.
PSD vizează reducerea evaziunii și eficientizarea controalelor ANAF
PSD propune un set de măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale, a muncii la negru și a insolvențelor nejustificate, în contextul în care pierderile estimate ajung la aproximativ 10% din PIB, adică 200 de miliarde de lei. Potrivit estimărilor, 1,4 milioane de români lucrează fără forme legale, ceea ce le anulează accesul la servicii sociale, pensii sau credite bancare. PSD consideră acest fenomen o problemă gravă cu impact economic și social major.
Pentru creșterea colectării, se dorește reformarea ANAF printr-un plan de încasare a arieratelor de 37 de miliarde de lei, cu un termen de 30 de zile pentru prezentare și monitorizare la fiecare două luni. Neîndeplinirea acestui plan ar putea duce la demiterea președintelui instituției.
Se propune și introducerea unei matrice de risc pentru direcționarea controalelor către sectoarele cu risc fiscal ridicat, astfel încât resursele ANAF să nu mai fie consumate în controale ineficiente la IMM-uri și afaceri mici, în timp ce evazioniștii mari scapă neverificați.
Pentru a gestiona volumul mare de date disponibile, dar nevalorificate, social democrații susțin implementarea tehnologiilor AI și blockchain în analiza fiscală. Aceste soluții ar putea aduce un plus de eficiență într-un sistem în care personalul actual nu este pregătit să exploateze resursele digitale existente.
PSD propune sancțiuni dure pentru munca la negru
Printre propunerile avansate de PSD în noul pachet fiscal se numără sancționarea drastică a firmelor care folosesc angajați fără forme legale. Amenzile ar urma să crească de zece ori, de la 20.000 lei la 200.000 lei pentru fiecare angajat fără contract. În paralel, limita maximă a amenzii aplicabile unei firme ar fi majorată de la 200.000 lei la 2 milioane lei. Inițiatorii consideră necesară această măsură întrucât există companii care preferă să plătească amenda, considerând-o mai convenabilă decât contribuțiile legale pentru angajați.
În sprijinul acestei abordări, PSD propune și măsuri de excludere a firmelor care încalcă grav legislația muncii. Companiile descoperite cu angajați fără acte ar putea rămâne fără autorizație de funcționare. De asemenea, ar urma să le fie interzis, timp de cinci ani, dreptul de a deschide sau de a figura ca acționari/asociați în alte societăți. În cazul șantierelor unde se constată muncă la negru, autorizația de construire ar putea fi anulată, iar în domeniul HoReCa, s-ar putea ajunge la retragerea licenței de funcționare.
Reformarea Inspecției Muncii
Pentru a spori eficiența verificărilor, se propune o reformă amplă a Inspecției Muncii. Controalele ar urma să fie direcționate în funcție de o matrice de risc aplicabilă sectoarelor cu incidență mare – construcții, agricultură, comerț sau HoReCa.
Inspectorii de muncă ar fi dotați cu body-cam-uri, similar cu cele ale polițiștilor rutieri, pentru a documenta eventuale agresiuni, obstrucții sau tentative de fugă în timpul controalelor. De asemenea, se vor forma echipe mixte de control, cu reprezentanți ITM, ANAF și Poliția Antifraudă.
O altă schimbare propusă vizează activitatea zilnică a inspectorilor. Aceștia ar trebui să petreacă cel puțin șase ore pe teren în fiecare zi lucrătoare, reducând semnificativ timpul petrecut la birou. Pentru a face posibilă această reformă, se dorește suplimentarea numărului de inspectori – în București, de exemplu, 73 de inspectori trebuie să acopere aproximativ 300.000 de firme. În plus, fiecare ITM ar urma să fie dotat cu mai multe autovehicule și carburant adecvat – în prezent, în medie, există doar 2-3 mașini per inspectorat, cu 200 de litri de benzină alocați lunar.
În sprijinul combaterii muncii ilegale, PSD propune și îmbunătățirea platformelor digitale. În sistemul REVISAL și în Registrul electronic al zilierilor, ar urma să fie implementate restricții care să nu permită înregistrarea mai multor contracte individuale de muncă pentru aceeași persoană dacă durata totală depășește 12 ore pe zi. Măsura urmărește să prevină utilizarea ilegală a forței de muncă prin contracte multiple și să asigure respectarea timpului legal de lucru.
PSD propune măsuri ferme pentru limitarea abuzurilor din procedura de insolvență
În cadrul noului pachet fiscal, PSD propune reglementări stricte pentru a combate abuzul de insolvență folosit ca metodă de evitare a plății obligațiilor fiscale. Partidul susține că este necesară o intervenție rapidă pentru tragerea la răspundere a administratorilor care devalizează firme înainte de a le introduce în insolvență.
Printre măsuri se numără introducerea unui filtru de bună-credință, aplicat de judecători, pentru a verifica dacă există o justificare economică reală la deschiderea procedurii. Totodată, administratorii recidiviști ar urma să fie excluși de la posibilitatea de a accesa din nou mecanismul insolvenței.
Pentru a reduce durata acestor proceduri, se propun termene mai scurte de derulare, precum și sancțiuni pentru practicienii care întârzie nejustificat soluționarea cazurilor. De asemenea, administratorii acuzați de rea-credință ar putea fi supuși unei proceduri accelerate de răspundere, iar asociații sau administratorii implicați în firme aflate în insolvență nu vor mai avea dreptul să înființeze noi companii.
PSD vizează corectarea măsurilor fiscale anterioare și protejarea categoriilor vulnerabile
Corectarea unor decizii din primul pachet fiscal face parte din planul prezentat de PSD. Printre propuneri se numără ridicarea plafonului pentru contribuțiile de sănătate la pensii de la 3.000 la 4.000 de lei.
Aproape 800.000 de pensionari ar beneficia direct de această măsură. Alte ajustări vizează scutirea de CASS pentru veteranii de război, foștii deținuți politici și urmașii acestora, precum și protejarea indemnizațiilor pentru mame cu venituri mici.
„Renunțarea la impunerea CASS pentru pensiile veteranilor de război, invalizilor, deținuților politici și a urmașilor acestora. In primul rând este profund imoral să-i taxezi pe cei care și-au sacrificat viața luptând pentru țară. În plus, impactul asupra bugetului este efectiv ridicol, de 0,0000056% din PIB”, transmite PSD.
Se propune introducerea unui prag de 4.000 de lei pentru aplicarea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) la indemnizațiile de maternitate. Sub acest nivel, veniturile nu ar mai fi impozitate cu CASS.
Impactul bugetar estimat este de aproximativ 33 de milioane de lei lunar, sumă pe care PSD consideră că o poate acoperi prin reducerea evaziunii. Potrivit calculelor, dacă 35.000 de persoane ar fi aduse în legalitate în ultimele patru luni ale anului 2025, cu salariul minim pe economie, veniturile suplimentare obținute ar fi suficiente pentru a susține această corectură fiscală.
Pentru sectorul educației, PSD propune aplicarea treptată a reformelor astfel încât să nu fie afectată funcționarea școlilor.
Se urmărește și protejarea unităților de învățământ din zone izolate, prin exceptarea de la comasări sau creșteri de norme. Vor fi stabilite praguri diferențiate în funcție de mediul în care funcționează școlile – urban, rural sau rural izolat.
