Autoritățile au aprobat reducerea numărului de cărți electronice de identitate ce trebuie emise gratuit până la 30 iunie 2026, de la cinci milioane la trei milioane și jumătate. Decizia vine în contextul dificultăților administrative și logistice, dar și al capacității limitate a autorităților locale de a prelua date biometrice și a facilita accesul cetățenilor.
Întârzierea adoptării cărții electronice: „Termitele trebuie să fure de la buget”
Guvernul a fost acuzat de întârzieri repetate în implementarea cărții electronice de identitate, un document obligatoriu în Uniunea Europeană. Economistul Andrei Caramitru a atras atenția că amânarea proiectului ascunde discrepanțe între datele oficiale și realitatea demografică.
„Statul după ce a amânat 13 ani buletinul electronic (care e OBLIGATORIU în UE). Acum mai blochează o dată. Și face tot ce se poate să nu își facă lumea așa ceva.
Nebunia cu «buletin cipat» e lansată ca propagandă tocmai ca nu cumva lumea să își facă documentul ăsta nou”, a scris Caramitru într-o postare pe Facebook.
Potrivit economistului, aproximativ trei milioane de cetățeni nu se regăsesc în registrele statistice oficiale, fiind ori în orașe mari, ori în diaspora. Această discrepanță ar putea modifica repartizarea fondurilor publice și structura reprezentării politice.
„Sunt unde spune statul/INS că sunt (în sate/rural). Sunt sau în orașele mari de la noi sau plecați în diaspora.
Termitele însă trebuie să fure de la buget așa că nu pot permite să se afle asta, să fie cifrele corecte. Altfel s-ar închide primării, s-ar pierde fonduri din Saligny. Am avea mai puțini europarlamentari și parlamentari.
Ba mai mult, ar fi mult mai mulți parlamentari de București, Ilfov, Timișoara, Cluj etc. și mult mai puțini de Ialomița, Vaslui, Botoșani, Gorj etc. Ar duce la o schimbare politică totală. Tragedie!!!!!! Pentru termite e tragedie!!!!!!”, a explicat Caramitru.
Criticile sale mai includ și obstacolele administrative, precum procedura dificilă de schimbare a domiciliului pe cartea de identitate.
„După, au fraudat masiv și brutal recensământul. Acum fac tot să blocheze să fie cat mai puține buletine noi.
De asta și procedura să îți obții un buletin nou cu adresa nouă când te muți la oraș e aproape imposibilă. Totul e făcut în direcția termitelor”, a adăugat el, subliniind că blocajele sunt deliberate și afectează accesul la documentele moderne.
Decizia guvernamentală și justificările oficiale legate de CEI
Reducerea țintei pentru cărțile electronice de identitate a fost motivată de mai multe cauze. Ministerul Afacerilor Interne a invocat necesitatea securizării investiției, eficientizarea utilizării fondurilor PNRR și capacitatea variabilă a autorităților locale. Până la sfârșitul lunii august 2025, au fost emise 436.674 de cărți electronice de identitate și preluate 467.290 de cereri.
Printre motivele invocate de MAI se numără capacitatea redusă de preluare a datelor biometrice, lipsa de familiaritate a personalului și infrastructura neuniformă.
Pentru a facilita procesul, autoritățile au anunțat extinderea rețelei la 672 de ghișee, posibilitatea depunerii cererilor la orice serviciu, caravane mobile și o aplicație mobilă pentru citirea datelor. Totodată, instituția avertizează că nerespectarea țintei poate atrage sancțiuni de aproximativ 264 de milioane de euro.
Provocările birocratice legate de cartea electronică de identitate
Reducerea țintei și blocajele administrative au stârnit nemulțumiri printre utilizatori. Un comentator a explicat dificultățile întâmpinate:
„Păi dacă (…) ăia de la DGEP și MAI ar fi făcut disponibilă eliberarea CEI fără domiciliu, cum trebuiau să o facă din luna iulie, apoi ziceau din august, și până acum nu poți face CEI fără domiciliu în România chiar dacă decizia Curții Europene de Justiție îi obligă. Poate atunci ar fi avut o rată de adoptare mai bună”.
Alți cetățeni au remarcat avantajele și limitările noului sistem. Lipsa adresei pe card reduce riscul expunerii la cozi, dar necesită documente suplimentare pentru instituțiile care nu au cititoare.
Altul, a spus: „Eu unul chiar vreau CEI electronic, dar nu pot să-l iau pentru că nu am domiciliul meu, stau în chirie.”
„Nu scrie adresa pe card, dar îți eliberează o dovadă conform căreia tu locuiești la adresa specificată. E scrisă pe cip și poți obține și o hârtie de pe site-ul MAI cu adresa pentru instituțiile care nu au reader,” a explicat un utilizator.
Mulți se plâng de dificultatea obținerii unei programări online. În orașele mari, cetățenii trebuie să rezerve intervale la miezul nopții pentru a găsi locuri disponibile. În paralel, unii apreciază flexibilitatea sistemului, care permite depunerea cererilor la un serviciu și ridicarea cărții de identitate de la altul.
„Un coleg de serviciu a trebuit să ducă o adeverință cu adresa la nu știu ce instituție publică pentru că nu era pe buletin. Nu trebuiau să aibă și vreun cititor. Sunt curios dacă vrei să-ți duci copilul la școală tot așa, trebuie să vii cu dovada unde locuiești. La noi mereu se implementează lucrurile parțial și pe urmă nu merge nimic bine”, aduce în discuție obstacolele birocratice un utilizator.
Frustrarea apare și în privința timpului suplimentar necesar pentru adeverințele de domiciliu, precum și pentru alte documente asociate, ceea ce generează cozi și întârzieri.
„Tocmai vin de la înmatriculări. Zece persoane la ghișeele cu programări online, o sută fără programare. E mult mai ușor pentru omul de rând să aibă domiciliul scris pe CI”, a comentat un cetățean.
Unii comentatori deschid discuția despre BOR și teoriile conspirației legate de cip:
„Instituția BOR poate că nu se opune, cel puțin oficial. Dar slujitorii ei cu siguranță răspândesc mizerii false. Am făcut seminarul și existau inițiative să mergem la protest împotriva buletinelor cu cip. Asta se întâmpla în perioada 2006–2010. BOR, oficial, n-o să recunoască nimic, dar tolerează, așa cum îl tolerează și pe Teodosie la câte mizerii spune”, scrie un comentator.
„A trebuit să îi explic mamei o oră de ce CEI e bun de avut și a trebuit să dezleg fiecare teorie a conspirației. Într-un final a înțeles potențialele beneficii și că oricum nu scapă de el. (…) Pentru prima dată în viață mă gândesc la un portofel mai mic”, explică altcineva.
Impactul financiar și obiectivele PNRR pentru CEI
Reducerea numărului de cărți electronice de identitate este justificată și prin riscul de sancțiuni europene. Neîndeplinirea țintei ar putea determina pierderea fondurilor PNRR alocate României.
Un utilizator a sintetizat:
„Nu e vorba doar de tăieri. Dacă nu se îndeplinește ținta până în august 2026 se pierd banii din PNRR aferenți. Au redus numărul de CEI și speră să se îndeplinească. Oricum au întârziat cu un an, au amânat în Parlament aprobările, apoi întârzieri cu producerea”.
Caramitru subliniază că ritmul lent al implementării prelungește decalajul între datele oficiale și realitatea demografică, afectând modul în care sunt repartizate resursele și fondurile publice.
Obstacolele administrative și lipsa infrastructurii complete continuă să împiedice o adoptare rapidă și uniformă a cărții electronice de identitate.
