Ungurii ironizează planurile României de a-și întări armata
Ungurii ironizează planurile României de a-și întări armata, susținând că țara noastră aspiră să devină un „jucător mare” în domeniul militar, dar se bazează în mare parte pe echipamente importate. Ei subliniază că România are doar o industrie militară modestă și că deciziile majore vin, de fapt, de la americani.
Mandiner, una dintre cele mai influente publicații maghiare apropiate de Viktor Orban, a publicat un articol amplu în care România este luată în derâdere pe tot parcursul textului, intitulat „România se vede din nou în vârf, de data aceasta cu drone”.
”Bucureștiul visează din nou la lucruri mărețe: de data aceasta vrea să devină un gigant militar pe continent. Primele drone militare ar putea fi produse la uzina Carfil din Brașov până la sfârșitul anului, bineînțeles cu tehnologie și instructori americani. Programul românesc de drone este însoțit și de bani occidentali serioși. România ar deschide un nou capitol în dezvoltările sale militare – cel puțin pe hârtie”, scrie publicația maghiară.
Dronele prezentate ca „românești” sunt alcătuite din componente occidentale
Mandiner preia declarațiile lui Mircea Petru Tanțău, directorul fabricii Carfil din Brașov, unde sunt asamblate dronele românești Cuda și Sirin. Tanțău povestește că la început au urmărit să creeze un produs autohton, care să nu depindă de furnizori externi.
”Când am început, ne-am dorit să avem o dronă care să fie românească. Să nu depindem de alții”.
Maghiarii comentează ironic că declarația ar putea părea impresionantă, dacă nu ar fi urmat de precizarea din același interviu că americanii și instructorii lor vor fi prezenți la Brașov pentru a instrui piloții de drone. În esență, „independența” se realizează acum prin antrenamente comune și componente importate.
”Declarația ar putea fi chiar emoționantă dacă nu ar fi recunoscut în același interviu că americanii și instructorii lor vor ajunge la Brașov pentru a începe împreună antrenamentul piloților de drone. Cu alte cuvinte, independența începe acum cu antrenament comun și șuruburi importate”.
Articolul susținea că, de fapt, dronele prezentate ca „românești” sunt alcătuite din componente occidentale, iar experții americani furnizează suport tehnic complet.
De asemenea, dronele de la Brașov au fost echipate cu senzori avansați, dispozitive speciale și sisteme antibruiaj pentru a răspunde cerințelor operaționale, ceea ce, potrivit publicației, nu reprezintă o inovație autentic independentă.
”Dronele „românești” sunt de fapt construite din piese occidentale, toate componentele fiind de origine occidentală, iar experții americani oferă practic suport tehnologic complet. Dronele fabricate la Brașov au fost programate să aibă senzori mai buni, dispozitive speciale și sisteme antibruiaj din cauza cerințelor câmpului de luptă – ceea ce nu este, ca să spunem așa, un semn de inovație independentă”, se mai arată în articol.
România urmărește ca achizițiile militare să fie condiționate de implicarea industriei autohtone
Mandiner relata că guvernul român încearcă să promoveze la Bruxelles ideea reindustrializării, iar ministrul Apărării, Liviu-Ionuț Moșteanu, a afirmat într-un interviu pentru Politico că o parte din banii cheltuiți pe apărare ar trebui să se întoarcă în țară prin dezvoltarea de fabrici.
Astfel, România urmărește ca achizițiile militare să fie condiționate de implicarea industriei autohtone, deși, în realitate, țara dispune doar de o industrie militară modestă.
Publicația nota totodată că, după decenii în care a folosit tehnologie sovietică învechită, România modernizează acum armata aproape exclusiv cu echipamente externe, cheltuind 2,3% din PIB pentru apărare, sumă care ar urma să crească la 3,5% până în 2030, majoritatea achizițiilor provenind din SUA, Israel și Coreea de Sud.
”Guvernul de la București ar putea fi al doilea cel mai mare beneficiar al programului SAFE al Bruxelles-ului, în schimbul a peste 16,7 miliarde de euro în împrumuturi avantajoase – care ar fi, desigur, folosite pentru achiziții de arme și infrastructură. Moșteanu a recunoscut că, dacă producătorii europeni nu acceptă condițiile de producție internă, „banii vor fi duși la companiile care sunt dispuse să facă acest lucru ”. Mesajul este clar: dacă Bruxelles-ul nu va furniza suficiente fabrici, atunci Washingtonul o va face”.
Influența americană, prezentă în toate echipamentele
Maghiarii susțin că influența americană este prezentă în fiecare detaliu al echipamentelor, iar dezvoltarea industriei militare românești, dincolo de fabrica de la Brașov, se realizează în colaborare cu Rheinmetall și cu sprijin parțial din fonduri UE. Ministrul Moșteanu ar fi apreciat că deși capacitatea de producție a României nu este încă modernă, aceasta reprezintă un punct de pornire și că țara este pregătită să găzduiască noi uzine.
”Ministrul s-a lăudat și că industria auto românească ar putea trece cu ușurință la producția de armament. Conform Politico, guvernul de la București ar urma să lege în viitor mai multe programe de armament de asamblarea internă. Totuși, acest lucru ar însemna mai mult un rol de fabrică de asamblare decât independență tehnologică. De fapt, România devine din ce în ce mai integrată în rețeaua de subcontractare a industriei militare americane – abia acum își pune eticheta pe propriile drone”, mai scrie publicația.
