Românii blocați în Orientul Mijlociu caută soluții de întoarcere, iar agențiile încearcă rerutări și rambursări
Situația românilor blocați în Orientul Mijlociu a devenit critică după ce conflictul din Iran a determinat restricții majore de zbor și anulări în lanț. În acest context, agențiile de turism au fost nevoite să intervină pentru a găsi variante de repatriere sau pentru a reconfigura vacanțele afectate.
Rareș Lațcu, reprezentant al agenției de turism Aerocenter, a explicat la Antena 3 diferența dintre călătoriile organizate prin agenție și cele realizate individual, subliniind rolul intermediarilor în gestionarea crizelor. El a arătat că fiecare situație este tratată separat, în funcție de contractele existente și de disponibilitatea partenerilor externi.
„Fiecare caz este particular, nu există unul asemănător cu celălalt. Pe scurt, noi suntem aici să apelăm la buna colaborare cu toți colaboratorii noștri – companii aeriene, hotelieri și intermediari – ca să găsim soluții. Rolul nostru în acest moment, și de vineri, când a început nebunia, este să găsim soluții, să propunem soluții pe care le dezvoltăm împreună cu partenerii noștri.
Prin intermediul companiilor aeriene reușim să facem refund total la biletele de avion. Dacă nu se mai poate călători, fie returnăm banii, fie, dacă pasagerii sunt de acord, putem reruta vacanța sau reprograma vacanța lor. Iar când vine vorba de hotelieri, aici e din nou mai sensibil subiectul. Unii hotelieri sunt de acord să reprogrameze vacanța, alții nu sunt de acord să reprogrameze datele de călătorie, dar există posibilitatea. Poate, nu știu, penalizează prima noapte și restul se face refund”, a declarat Rareș Lațcu.
Reprezentantul agenției a atras atenția și asupra responsabilității individuale în astfel de contexte excepționale, precizând că nu toate situațiile pot fi rezolvate instantaneu de terți.
„Există o interpretare ușor eronată. Toată lumea așteaptă ca altcineva să salveze situația. De multe ori, când ești turist, trebuie să-ți mai și asumi anumite lucruri. Nimeni nu este de vină că a început un război și, de multe ori, când călătorești, trebuie să-ți asumi anumite lucruri. Adică, dacă e nevoie să prelungești câteva zile șederea la destinație. Oarecum, în primul și în primul rând, trebuie să te bazezi pe tine, pe forțele tale proprii. Și aici mă refer la forțele materiale”, explică reprezentantul agenției de turism.
Asigurarea storno nu acoperă războiul, iar turiștii descoperă limitele polițelor în plină criză
Un alt aspect care a generat nemulțumiri în rândul românilor blocați în Orientul Mijlociu este legat de asigurarea storno, despre care mulți au presupus că oferă protecție în orice situație neprevăzută. În realitate, polițele standard nu includ conflictele armate sau alte situații de forță majoră.
Rareș Lațcu a precizat că, potrivit condițiilor generale ale asiguratorilor, războiul nu este un risc acoperit de acest tip de poliță.
„Asiguratorii, cel puțin cei cu care lucrăm noi – și probabil și alții – merg pe același principiu, când vine vorba de o asigurare storno, nu acoperă în caz de forță majoră, indiferent că vorbim despre calamități, dezastre naturale, război. Nu este acoperită clauza”, mai spune Rareș Lațcu.
El a detaliat și situațiile în care asigurarea storno poate fi activată, acestea fiind limitate la cazuri expres prevăzute în contract.
„Asigurarea intervine doar în situații strict prevăzute: în caz de deces, rude de gradul întâi, citații la tribunal, îmbolnăvire. Cam astea sunt clauzele acoperite de o asigurare storno”.
În privința perspectivelor imediate, reprezentantul agenției susține că există variante de rezolvare, însă acestea presupun timp și compromisuri.
„Soluții se vor găsi până la urmă. E nevoie de înțelegere și de răbdare. Ținând cont că și noi suntem băgați în priză non-stop, de vineri, în continuu, minuni nu putem face, dar putem să-i asigurăm pe toți turiștiii noștri că suntem alături de ei. Și, fiind vorba de o echipă de oameni, cu siguranță se găsesc soluții. Uneori sunt compromisuri care trebuie acceptate sau trebuie apelat la ele”, mai spune acesta.
Datele transmise de Ministerul Afacerilor Externe arată că 307 persoane au fost deja repatriate, în timp ce aproximativ 3.000 de români au solicitat sprijin pentru a reveni în țară. Estimările oficiale indică faptul că între 15.000 și 16.000 de cetățeni români se află în prezent în regiune.
Repatrierile sunt realizate etapizat, în funcție de rutele disponibile și de posibilitatea tranzitului terestru. Un exemplu este cel al persoanelor care au reușit să părăsească Israelul prin punctul de frontieră Taba, trecând în Egipt, de unde au fost organizate ulterior zboruri spre România.
