Risc pentru piața carburanților. Măsurile de plafonare pot duce la penurie. Biriș: E principalul pericol pentru România
SURSA FOTO: Dreamstime - Carburanți
Guvernul României a anunțat o serie de măsuri menite să reducă prețul carburanților la pompă, însă specialistul în fiscalitate Gabriel Biriș atrage atenția că efectele pot fi contraproductive și riscante.
În analiza sa, Gabriel Biriș explică impactul celor trei măsuri principale: plafonarea adaosului comercial, reducerea sau eliminarea bio-etanolului și interzicerea re-exporturilor, subliniind că acestea ar putea agrava problema penuriei și nu neapărat să scadă prețurile efectiv.
Gabriel Biriș avertizează că plafonarea adaosurilor poate avea efecte negative
Potrivit explicațiilor oferite de Biriș pe Facebook, plafonarea adaosurilor la 50% din nivelul practicat în ultimele 12 luni înainte de criză nu ține cont de costurile reale ale comercianților. Adaosul nu reprezintă doar profit, ci acoperă salarii, impozite, curent și alte cheltuieli operaționale, inclusiv ICAS, un impozit suplimentar aplicat și la acciză. Reducerea adaosului la jumătate poate pune benzinăriile în pierdere, crescând riscul închiderii unităților și apariției lipsei de carburanți, iar scăderea prețului poate crește consumul și riscul penuriei masive.
„Am avut o interventie mai devreme la Digi pe tema anuntatelor masuri pentru reducerea preturilor la pompa:
i) plafonarea adaosului pe tot lantul la 50% din adaosul practicat in ultimele 12 luni anterioare izbucnirii crizei;
ii) reducerea sau eliminarea obligatiei de a folosi bio-etanol in combustibili;
iii) interzicerea re-exporturilor (probabil motivata de plafonarea adaosurilor).
Am reiterat ce am mai spus in ultima perioada, principalul pericol pentru Romania este penuria, adica „pana prostului”…
Revenind:
i) plafonarea adaosurilor:
– daca ne uitam la preturile angros FOB Constanta, vedem ca adaosurile nu avea cum sa creasca, dimpotriva. Vineri pretul in Constanta era 1435 USD/tona. Convertim in litri si lei, adaugam acciza si TVA si ne da 9,90 lei/l. Eu duminica am alimentat cu 9,85 lei/l…
– a facut cineva socoteala sa vada daca reducerea la jumatate a adaosurilor nu ii pune pe comercianti in pierdere? Nu cred… Adaosul nu inseamna profit, ca din adaos platesti si angajatii, si impozitele, si curentul si restul. Tot din adaos platesc si ICAS. Guvernul o intelege asta? Si daca ii pune in pierdere, nu cumva vor inchide? Cine mai cumpara daca revinde in pierdere? Oligopol? Ce efect au oligopolurile pe preturi? Stim.
– cum poti reduce adaosul la jumatate si in acelasi timp pastra ICAS, impozit suplimentar de 0,5% care se aplica la toate veniturile, pe fiecare veriga din lant (deci cascadeaza in pretul la pompa)???
Am zis venit? Da, sa nu uit insa ca onor dl Bolos a inclus si acciza in venit, deci ICAS se aplica si la acciza, ca – deh!”, a scris Gabriel Biriș pe Facebook.

Bio-etanolul contribuie la reducerea riscului penuriei prin creșterea volumului total de combustibil
În ceea ce privește bio-etanolul, Gabriel Biriș subliniază că acesta, deși mai scump decât motorina, contribuie la reducerea riscului penuriei prin creșterea volumului total de combustibil. Eliminarea obligației de folosire a bio-etanolului ar putea reduce prețul la pompă, dar ar crește consumul și ar afecta producția internă, închiderea fabricilor și pierderea locurilor de muncă, diminuând astfel avantajele reducerii dependenței de importuri.
„De ce plafonezi adaosurile? Ca sa scazi pretul la pompa. Si daca scazi pretul la pompa, ce face consumul? Creste, nu? Iar consumul crescut ce face? Creste riscul sa facem pana prostului!
Logic, nu? Ne impuscam singuri in genunchi… Sau ghenunche, cum zicea un ministru… Nu e o noutate, ne-am obisnuit.
ii) bio-etanol
E mai scump decat motorina (inca), dar mai „verde”, din acest motiv fiind impusa obligatia amestecului. Dar, el se adauga la volum, mai reduce riscul penei prostului…
Scoti bio-etanolul, scade (un pic) pretul. Scade pretul, creste volumul de consum.
Scoti bio-etanolul, scade insa si volumul.
Deci, cresti din nou – pe doua parti, riscul de pana prostului…
Cine produce bio-etanolul? Niste fabrici, in principal din Romania”, a mai scris specialistul în fiscalitate.
Specialistul consideră că interzicerea re-exporturilor de motorină este o măsură necesară
Interzicerea re-exporturilor de motorină este văzută de Biriș ca o măsură logică și necesară, mai ales că imediat după plafonarea adaosurilor, motorina din Constanța era destinată exportului. Această interdicție are rolul de a asigura disponibilitatea carburantului pe piața internă și de a preveni situațiile de penurie rapidă.
„Ce facem cu fabricile astea? Le inchidem, nu? Ne doare in bip!bip! de investitiile facute aici, de angajatii care lucreaza acolo… Pare ca nici nu vrem sa reducem dependenta (chiar si putintel) de importuri, ca renuntam la bio-etanolul produs in Romania…
iii) interzicerea re-exportului.
Asta are sens, mai ales ca in secunda 2 dupa injumatatirea adaosului, motorina din Constanta pleca la export…
Cum am tot spus si repetat: ultimul lucru pe care statul trebuie sa il faca e sa intervina cu plafonari sau altele asemenea.
Ce as vrea eu sa faca statul pentru mine?
Doar doua lucruri:
– sa se asigure ca avem de unde cumpara motorina;
– sa elimine barbarismul numit ICAS, mai ales ca trebuia deja eliminat si va fi oricum eliminat de la anul (deci nu genereaza deficit structural!)”, a conchis specialistul.
Postarea poate fi vizualizată aici.
Benzina și motorina au înregistrat creșteri moderate de preț
O altă analiză publicată pe Facebook de jurnalistul Mihai Baniță arată că prețurile la benzină și motorină în România au înregistrat între 23 februarie și 16 martie creșteri moderate. Datele centralizate de Comisia Europeană arată că, fără taxe, prețurile au urcat cu 16%, fiind printre cele mai reduse creșteri din Uniunea Europeană și mult sub media UE, unde benzina a crescut cu 23%, iar motorina cu 38%, în timp ce cotația țițeiului Brent a urcat cu 40%.
„Prețurile la benzină și motorină în România, fără taxe (primul tabel), au crescut între 23 februarie și 16 martie (cele mai recente date centralizate de Comisia Europeană) cu 16%, printre cele mai reduse creșteri din UE, și mult sub media UE de +23% la benzină și +38% la motorină. Cotația țițeiului Brent a urcat cu 40% în același interval. Prețurile fără taxe arată cam cât de rapace sunt benzinarii din România. Se vede că nu prea sunt, împotriva a ceea ce crede șoferul român, altfel probabil cel mai informat șofer din lume”, a scris el pe Facebook.

Acesta susține că, la nivelul pieței fără taxe, benzinăriile din România nu practică adaosuri excesive, contrar percepției șoferilor, ceea ce indică o piață internă mai stabilă comparativ cu alte state europene. Creșterile cu taxe incluse în România au fost de aproximativ 8% la benzină și 10% la motorină, față de media ponderată a UE, de 12% și, respectiv, 22%.
Potrivit postării, șoferii români beneficiază de majorări mult mai moderate comparativ cu țările nordice sau centrale, precum Germania, Austria și Polonia, unde prețul motorinei a crescut între 25% și 30%.
„Clasamentul e ordonat după prețul motorinei, că am înțeles că suntem o nație de agricultori, d-aia nu poți să mergi pe trotuare fără să te omoare la plămâni tractoarele aduse de la băbuțele nemțoaice. În tabelul al doilea sunt creșterile prețurilor cu taxe incluse, de 8% la benzină și 10% la motorină, în RO, vs +12%, respectiv +22% media ponderată în UE. Ce făceau șoferii români dacă creștea prețul motorinei cu 25-30% ca în multe dintre țările nordice, Germania, Austria, Polonia șamd? Se legau de pompe în benzinării? Luau autobuzul?!”, arată postarea.

Postarea poate fi vizualizată aici.
Am finalizat Facultatea de Litere și Limbi Străine în cadrul Universității Hyperion din București, iar ulterior am absolvit masterul la Facultatea de Jurnalism, specializarea Comunicare Mediatică și Publicitate, în cadrul aceleiași universități. Colaborarea cu Capital.ro a început în anul 2019.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





