Risc pentru Rep. Moldova. Andrei Curăraru: Transnistria ar putea fi „lebăda neagră” folosită de Rusia pentru a porni o criză

Noul guvern de la Chișinău, condus de Alexandru Munteanu, se confruntă cu o dublă provocare: implementarea rapidă a reformelor cerute de Bruxelles și crearea unor condiții economice care să aducă beneficii vizibile cetățenilor. Experții consideră că premierul, venit din mediul privat, va trebui să echilibreze interesele politice cu nevoia de rezultate imediate, într-un context complicat de tensiunile din Transnistria și de presiunile externe ale Rusiei.

Noul guvern din Republica Moldova se află acum între nevoia de reforme extinse și presiunea rezultatelor imediate

Noul executiv din Republica Moldova va avea de îndeplinit o sarcină dificilă: să implementeze reforme majore și, simultan, să aducă rezultate economice vizibile pentru cetățeni.

Principalele provocări vor fi armonizarea legislației naționale cu standardele europene și gestionarea dosarului transnistrean, două domenii considerate esențiale pentru stabilitatea și parcursul european al Republicii Moldova.

Expertul în politici publice Andrei Curăraru, cofondator al think tank-ului WatchDog, a afirmat la Radio Chișinău că Biroul pentru Integrare Europeană și Ministerul Justiției vor avea o misiune deosebit de complexă în procesul de adaptare a legislației naționale la aquis-ul comunitar.

Acesta a considerat că numirea lui Alexandru Munteanu în funcția de prim-ministru aduce un avantaj important, întrucât acesta nu provine din aparatul administrativ și, prin urmare, nu este influențat de relații de dependență cu structurile din interiorul sistemului.

Potrivit lui Curăraru, viitorul guvern trebuie să funcționeze ca o echipă unită, capabilă să echilibreze interesele politice cu obiectivele de guvernare. Expertul a menționat că premierul, venit din mediul privat și fără experiență anterioară în politică sau administrație, va trebui să combine pragmatismul economic cu un spirit reformist autentic.

În opinia sa, Munteanu nu va rămâne pasiv, ci se va implica activ în activitatea miniștrilor, beneficiind de relația apropiată cu președinta Maia Sandu pentru a asigura rezultate rapide.

Curăraru a apreciat că presiunea asupra noului guvern este mare, întrucât societatea așteaptă efecte vizibile într-un timp scurt. El a subliniat că premierul va trebui să livreze măsuri concrete în primele 100 de zile, mai ales în domeniul justiției, unde termenele impuse pentru reforme sunt extrem de strânse.

„Nu cred că va sta pe marginea terenului și se va uita cum se descurcă miniștrii lui. Cred că se va implica, inclusiv prin relația înțeleg că destul de apropiată cu președinta Maia Sandu, pentru a garanta că fiecare domeniu are rezultatele care sunt așteptate.

Așa a fost mobilizată societatea că se așteaptă rezultate foarte rapide și imediate și asta pune presiune pe agenda premierului care trebuie să vină rapid cu măsuri, chiar în primele 100 de zile să dea niște rezultate concrete, mai ales că de exemplu în justiție se propun niște deadline-uri foarte reduse”, a precizat Andrei Curăraru pentru sursa citată.

Curăraru: Transnistria ar putea să fie una din „lebedele negre” care ar putea să fie folosite împotriva Republicii Moldova

În ceea ce privește reintegrarea Transnistriei, expertul a avertizat că acest domeniu va fi printre cele mai dificile din actualul mandat. Curăraru a arătat că regiunea transnistreană continuă să reprezinte o sursă de instabilitate, iar Rusia, lipsită de alte pârghii de influență, ar putea utiliza această zonă pentru a genera tensiuni.

El a explicat că Transnistria ar putea deveni o așa-numită „lebădă neagră”, un punct vulnerabil exploatat prin declanșarea unei crize economice sau umanitare în regiune, cu scopul de a destabiliza Republica Moldova.

Expertul a atras atenția că, în contextul în care exporturile către Rusia s-au redus semnificativ, iar influența politică a Moscovei a slăbit, singurele instrumente rămase sunt regiunile separatiste, Transnistria și, într-o măsură mai mică, Găgăuzia.

În opinia sa, în Găgăuzia se observă totuși o tendință de distanțare de grupurile pro-ruse, ceea ce ar putea genera o schimbare pozitivă.

„Ne dăm seama că Transnistria ar putea să fie una din „lebedele negre” care ar putea să fie folosite împotriva R. Moldova, ofensiv creând acolo o criză economică, pe care deja o întrevedem… Nu este un mandat deloc ușor, după mine. Ce modalități de influență în afară de un război deschis i-au mai rămas Rusiei?

Exporturile către Federația Rusă s-au redus sub 4%, diplomatic nu mai au posibilități să ne preseze, prin politicienii locali nu le-a reușit. Rămâne Transnistria, rămâne Găgăuzia, care în ultimul timp se pare că a înțeles că a fost utilizată de grupul criminal Șor și s-ar putea să vedem o schimbare din interior și acolo…

De asta, Transnistria poate să revină în vizor, să fie utilizată pentru crearea unei crize umanitare, să avem oameni intern strămutați din regiunea transnistreană, de frig și de nevoie… Oamenii nu văd o problemă în comunicarea cu malul drept.

Singura problemă este prezența trupelor rusești și o administrație care este motivată să rămână acolo, să fie hub-ul de influență rusească, dar și să aibă profituri din această zonă economică gri”, a punctat Andrei Curăraru.

Curăraru a concluzionat că prioritatea Chișinăului ar trebui să fie atragerea regiunii transnistrene în zona legală a Republicii Moldova, în special pe dimensiunea economică și socială.

El a considerat că populația de dincolo de Nistru nu reprezintă problema reală, ci autoritățile locale și prezența militară rusă, care mențin zona sub controlul unui regim considerat de multe voci drept criminal și o transformă într-un centru de influență externă.