TAXA pe tranzacții bancare ar putea crește costurile de finanțare ale statului
TAXA pe tranzacții bancare, o soluție eficientă sau o idee proastă? Președintele Asociației CFA România, Adrian Codîrlaşu, crede că o posibilă taxă pe tranzacțiile bancare ar face românii să folosească din nou mai mult bani cash. El a explicat că obiceiurile de plată s-ar schimba și că, în cele din urmă, statul român ar avea costuri mai mari când se împrumută.
El a spus că nu înțelege cine a venit cu ideea de a impozita tranzacțiile bancare, dar este convins că această măsură fiscală ar duce la renunțarea la plățile cu cardul. El a dat exemplul plăților mici, spunând că dacă trebuie să plătească 10 lei, nu va mai folosi cardul, pentru că nu are sens să plătească 3% taxă. În loc de asta, ar plăti cash, chiar și sume mai mari, precum 100 de lei.
Codîrlaşu a avertizat că această schimbare ar duce la mai puțini bani în conturile bancare și, implicit, mai puțină lichiditate în economie. Din cauza asta, dobânzile ar putea crește și statul ar ajunge să plătească mai mult pentru a se finanța.
„Nu ştiu cui i-a venit această idee cu impozitarea tranzacţiilor bancare, automat va duce practic la trecerea economiei din nou către cash şi vom face toţi plăţile din nou cash. (…) Comportamentul oamenilor se va schimba. Majoritatea plăţilor cu cardul sunt de sume foarte mici. Eu dacă plătesc 10 lei, bineînţeles n-o să mai plătesc cu cardul. Voi plăti cash şi 100 lei, nu face sens să plătesc 3% pe tranzacţie.
Deci se va schimba comportamentul consumatorului, va merge pe cash, şi s-ar putea chiar costurile de finanţare ale statului de crească. Pentru că acum, dacă ne uităm la agregatul monetar de M1, unde este cash-ul tipărit şi conturile curente, din conturile curente se fac aceste plăţi cu cardul. Dacă se vor muta din acele conturi curente pe cash, practic lichiditatea pe piaţă va scădea, vor fi mai puţini bani, dobânzile vor creşte, costul de finanţare al statului va creşte”, a explicat Codîrlaşu la TV.
Taxa de solidaritate, o păcăleală sau o idee bună?
Referitor la ideea unei „taxe de solidaritate” pentru veniturile mari, el a spus că această măsură fiscală înseamnă, de fapt, că angajații plătesc acum pentru greșelile mari făcute anul trecut în politicile fiscale.
Potrivit lui, deja un angajat dă 42% din venitul său statului, iar dacă impozitul pe venit se dublează, atunci mai bine de jumătate din salariu va merge către taxe. În plus, și din ce rămâne se plătește TVA, iar în final, cineva ajunge să muncească șapte-opt luni doar pentru stat.
„Nu văd solidaritate cu cine. Cu acele politici fiscale inconsistente şi nesustenabile făcute anul trecut? Efectiv s-au făcut nişte erori, erori majore, anul trecut şi acum costul acelor erori e pus pe salariat. Deja un salariat plăteşte 42% din venitul lui doar impozit.
Dacă mai creşte de la 10% la 20% (impozitul pe venit, n.r) , mai mult de jumate din salariu o să-l dea la stat. Din ce rămâne, cu acea jumătate din salariu, mai plăteşte şi TVA când cumpără şi undeva la şapte-opt luni cineva munceşte doar pentru stat. Adică nici în Evul Mediu, când exista şerbia, nu erau atât de mari birurile”, a precizat Codîrlaşu.
Problema bugetului nu este că statul încasează prea puțin, ci că cheltuie prea mult
Codîrlaşu a mai spus că problema bugetului nu este că statul încasează prea puțin, ci că cheltuie prea mult. Acesta a susținut că în fiecare din ultimii trei ani s-au mărit taxele, dar cu toate acestea deficitul bugetar a crescut. El a dat vina pe risipa foarte mare făcută de guvernul de anul trecut și a spus că acum cetățenii sunt cei care trebuie să plătească pentru ea.
„Dacă ne uităm în ultimii trei ani cel puţin, în fiecare an am avut o majorare de taxe şi ne trezim cu un deficit bugetar şi mai mare, deşi veniturile au crescut.
Ceea ce spune şi Uniunea Europeană, problema e la cheltuieli, nu la venituri, pentru că veniturile au crescut. Anul trecut, a fost o risipă de proporţii epice a guvernului de atunci, şi acum sunt puşi cetăţenii să plătească acea risipă”, a punctat Codîrlaşu.
