Victor Ponta critică modul în care fondurile vor fi utilizate
Fostul premier Victor Ponta a reacționat printr-o postare pe rețelele sociale, exprimând îngrijorări privind împrumuturile necesare pentru accesarea acestor fonduri. El a făcut referire direct la declarațiile recente ale ministrului Ionuț Moșteanu, subliniind că suma de 16,7 miliarde de euro reprezintă, de fapt, un credit pe termen lung.
„E duminică și nu ne enervăm la cafea – dar chiar sa ne bucurăm! Citim “veștile bune” de la ministrul USR, care ne anunță că ne mai împrumutăm cu 17 miliarde de euro (adică 1.000 de euro pentru fiecare roman care inca mai traieste in Tara )! Ma rog , nu “primim”, ci ne “împrumutăm”. Nu stiu daca tinerii “frumosi si liberi” si copiii nostri o sa fie fericiți sa dea acesti bani inapoi – dar nu i-a intrebat nimeni ! Banii nu sunt pentru școli, spitale sau șosele – ci pentru armament; nimic produs în România, nici măcar prea mult în SUA, probabil în Israel, Coreea de Sud și alte țări care, desigur, se bucură să ne aibă ca și clienți. Si imprumutati si cu banii luati ! Chiar e un mare motiv de bucurie – mulțumim, USR!”, a scris Ponta.
Postarea fostului premier atrage atenția asupra faptului că fondurile nu vor fi alocate direct pentru dezvoltarea locală, ci pentru achiziții externe de echipamente militare. Ponta a subliniat, de asemenea, că efectele financiare vor fi resimțite de generațiile viitoare.
Această reacție evidențiază tensiunile dintre modul în care guvernul prezintă fondurile și percepția publică privind utilitatea lor. Critica fostului premier se concentrează pe necesitatea transparenței și pe impactul împrumuturilor asupra bugetului național pe termen lung.
Clarificări privind natura creditului SAFE și termenii rambursării
Președintele României, Nicușor Dan, a explicat că fondurile reprezintă împrumuturi și nu granturi directe. El a precizat că România a obținut a doua cea mai mare alocare din Uniunea Europeană, dar că suma putea fi mai mare dacă nu ar fi existat constrângeri legate de deficitul bugetar.
„Sunt niște împrumuturi, termenul de rambursare este mare, iar dobânzile sunt avantajoase. Suma este consistentă, aproape 17 mld. euro. Ar fi fost și mai mare însă tot timpul trebuie să echilibrăm înzestrarea cu deficitul și sunt niște rate pentru echipament militar contractat deja, care nu sunt din spațiul european”, a spus Nicușor Dan pe 10 septembrie.
Explicațiile președintelui subliniază că finanțarea nu este imediat disponibilă pentru proiectele interne, ci presupune un plan de rambursare pe termen lung. De asemenea, Dobânzile avantajoase și termenele extinse fac ca aceste împrumuturi să fie considerate sustenabile, dar necesită o gestionare atentă a bugetului.
Comentariile lui Dan oferă context suplimentar privind modul în care autoritățile analizează impactul acestor fonduri și relevanța lor în strategia de modernizare militară și infrastructurală.
Prioritățile ministrului Apărării pentru cele 16,7 miliarde de euro
Ministrul Ionuț Moșteanu a detaliat că fondurile vor fi utilizate atât pentru achiziții militare, cât și pentru proiecte de infrastructură duală civil-militară. Potrivit declarațiilor sale, investițiile vor include poduri, drumuri, autostrăzi și căi ferate, toate menite să îmbunătățească mobilitatea trupelor și echipamentelor.
„O veste bună! România are 16,7 miliarde de euro la dispoziție prin programul european SAFE. României îi este atribuită a doua cea mai mare suma din Uniunea Europeană. Sunt bani care vor putea merge nu doar către înzestrarea Armatei prin achiziții comune europene, ci și către infrastructura civil-militară: poduri, drumuri, autostrăzi și căi ferate care să asigure mobilitatea rapidă a trupelor și echipamentelor atunci când securitatea noastră o cere. Sunt investiții de care vor putea beneficia fiecare român. Aceste investiții sunt vitale pentru un stat aflat pe frontiera estică a NATO și a Uniunii Europene.
Rusia lui Putin rămâne o amenințare directă, iar România are nevoie de infrastructură modernă și rezilientă. Le mulțumesc premierului Ilie Bolojan, ministrului de finanțe Alexandru Nazare și șefului cancelariei prim-ministrului Mihai Jurca pentru rolul foarte important pe care l-au avut în aceste negocieri. Până la final de noiembrie vom definitiva, împreună cu Comisia Europeană, lista de proiecte concrete. România trebuie să profite de această oportunitate uriașă pentru a-și întări apărarea și pentru a-și moderniza infrastructura. Este un pas esențial pentru securitatea noastră și pentru viitorul european al regiunii Mării Negre.”, a precizat Moșteanu pe pagina sa de Facebook.
Ministrul a subliniat că fondurile vor sprijini și proiectele care au un impact direct asupra cetățenilor, precum infrastructura civilă integrată cu nevoile armatei. Astfel, accesarea fondurilor SAFE este prezentată ca un pas strategic pentru consolidarea capacității de apărare și pentru dezvoltarea durabilă a infrastructurii critice.
Investițiile menționate vor avea un efect pe termen mediu și lung, atât asupra securității naționale, cât și asupra mobilității economice, demonstrând un plan integrat între finanțarea europeană și prioritățile guvernamentale.
