Comisia Europeană a aprobat alocarea a 16,68 miliarde de euro pentru România, prin intermediul noului mecanism „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE). Programul are termen de funcționare până la sfârșitul anului 2030 și pune la dispoziția statelor membre împrumuturi cu dobânzi avantajoase, maturitate de până la 45 de ani și perioade de grație de zece ani. România primește a doua cea mai mare finanțare din Uniunea Europeană, fondurile urmând să fie direcționate către apărare, infrastructură și echilibru bugetar.
Care sunt obiectivele finanțării acordate României prin SAFE
SAFE a fost conceput ca un instrument de sprijin pentru statele membre ale Uniunii Europene, cu un buget total de 150 de miliarde de euro. Scopul principal este consolidarea industriei de apărare și creșterea capacității de reacție în situații de criză.
Pentru România, programul include trei direcții majore: investiții în apărare, susținerea bugetului și infrastructură. În cadrul acestei ultime componente, autoritățile au propus pentru finanțare tronsoane din autostrăzile A7 și A8.
Sunt vizate legăturile dintre Pașcani, Suceava și Siret, respectiv conexiunea Pașcani-Iași-Ungheni. Infrastructura va fi utilizată atât pentru transport civil, cât și pentru mobilitate militară rapidă.
Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat că România primește 16,7 miliarde de euro prin acest program, bani care vor sprijini achizițiile comune europene în domeniul militar, dar și modernizarea infrastructurii.
„Sunt bani care vor putea merge nu doar către înzestrarea Armatei prin achiziții comune europene, ci și către infrastructura civil-militară: poduri, drumuri, autostrăzi și căi ferate care să asigure mobilitatea rapidă a trupelor și echipamentelor atunci când securitatea noastră o cere”, a precizat Moșteanu.
Declarațiile oficiale privind importanța programului SAFE
Ministrul Apărării a subliniat că investițiile prevăzute prin SAFE vor aduce beneficii directe populației. În opinia sa, modernizarea infrastructurii și consolidarea capacității de apărare reprezintă măsuri esențiale pentru un stat aflat la granița estică a Uniunii Europene și NATO.
„Aceste investiții sunt vitale pentru un stat aflat pe frontiera estică a NATO și a Uniunii Europene. Rusia lui Putin rămâne o amenințare directă, iar România are nevoie de infrastructură modernă și reziliență. Le mulțumesc premierului Ilie Bolojan, ministrului de finanțe Alexandru Nazare și șefului cancelariei prim-ministrului Mihai Jurca pentru rolul foarte important pe care l-au avut în aceste negocieri. Până la final de noiembrie vom definitiva, împreună cu Comisia Europeană, lista de proiecte concrete”, a declarat Ionuț Moșteanu.
Acesta a mai adăugat că România se află într-un moment în care consolidarea capacității de apărare trebuie dublată de modernizarea infrastructurii. În opinia sa, cele două direcții sunt interconectate și au rol esențial atât pentru securitatea națională, cât și pentru dezvoltarea economică.
„România trebuie să profite de această oportunitate uriașă pentru a-și întări apărarea și pentru a-și moderniza infrastructura. Este un pas esențial pentru securitatea noastră și pentru viitorul european al regiunii Mării Negre”.
Rolul Ministerului de Finanțe și explicațiile privind împrumutul prin SAFE
Ministerul Finanțelor a precizat, printr-un comunicat oficial, că alocarea fondurilor a fost obținută în urma unor negocieri complexe. Împrumuturile vor fi acordate în condiții avantajoase, fără a aduce presiune suplimentară imediată asupra bugetului național.
„Alocarea de 16,68 miliarde de euro confirmă faptul că Comisia Europeană recunoaște atât nevoile de securitate, cât și rolul activ al României în consolidarea unei Europe mai sigure. Acești bani reprezintă un sprijin major pentru modernizarea sistemului militar și pentru dezvoltarea industriei de profil, într-un moment în care întărirea siguranței naționale este vitală.
Am obținut această finanțare prin negocieri intense, fără a pune presiune suplimentară pe bugetul național, ceea ce este esențial în actualul context economic. În același timp, aceste fonduri ne permit să garantăm mai multă siguranță cetățenilor din România, într-o perioadă marcată de provocări geopolitice majore”, a explicat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.
Astfel, România va putea utiliza banii pentru modernizarea echipamentelor militare, dar și pentru dezvoltarea industriei interne de apărare. De asemenea, resursele vor sprijini proiecte de infrastructură care vor contribui la mobilitatea rapidă a forțelor NATO în regiune.
Critici privind efectele asupra deficitului bugetar
În timp ce autoritățile susțin avantajele economice și strategice ale programului, există și opinii critice. Fostul ministru de Finanțe, Adrian Câciu, atrage atenția asupra impactului pe care aceste împrumuturi îl vor avea asupra deficitului bugetar și datoriei publice.
„Împrumuturile adaugă la deficit (dincolo de faptul că adaugă și la datoria publică) la momentul producerii cheltuielii, nu la momentul rambursării (zic asta pentru cei care nu știu). Adică vom avea deficit mai mare cu aceste 16,7 miliarde euro, în următorii ani!!!
Așa că, eu zic să nu mai perorați atâta cu deficitul actual, că deficitul viitor tot mare va fi, pentru că vin împrumuturile SAFE (echivalent a 4,6% din PIB). Deficitul nou creat se va adăuga deficitului curent. La fel, datoria nou creată se va adăuga datoriei curente”, a scris Adrian Câciu pe o rețea de socializare.
El a subliniat că singura modalitate de a diminua efectele asupra bugetului ar fi implicarea directă a companiilor românești în contractele derulate prin SAFE.
„Ca să nu aveți așteptări că, gata, se strânge cureaua și ..pa, deficit, pa, datorie! Nicidecum! Acum, dacă tot vreți să avem un câștig economic din asta sunt câteva lucruri de negociat sau de implementat: 1. Aplicare offset la orice achiziție militară. 2. Lucrări de infrastructură militară doar cu firme cu rezidența fiscală în România.
3. Toată industria națională de apărare implicată în producție/furnizare. Doar așa ai putea să neutralizezi efectul pe deficit al împrumutului de 16,7 mld euro. Altfel sună ca alea 80 mld euro ale lui Klaus! Noi le luăm, ele pleacă afară, dar deficitul/deficitele (ca e și cel comercial) rămân la noi! Enjoy!”, a conchis Câciu.
