Cum poate UE să își reducă dependențele externe și să își păstreze competitivitatea globală
UE se află în fața unui echilibru delicat: pe de o parte, dorește să reducă dependențele de importuri critice – fie că este vorba de energie, materii prime rare sau tehnologii digitale. Pe de altă parte, trebuie să rămână competitivă pe o piață globală dominată de SUA și China, arată un raport al Comisiei Europene.
Întrebarea centrală este cum poate Europa să-și protejeze interesele economice fără a se izola și fără a pierde teren în cursa tehnologică.
Raportul atrage atenția că autonomia strategică nu înseamnă izolare. Uniunea trebuie să investească masiv în industrii cheie, precum energia regenerabilă, bateriile și tehnologiile digitale, pentru a reduce dependența de importuri din țări terțe.
În același timp, este esențială menținerea deschiderii comerciale, astfel încât economia europeană să nu piardă teren în fața competitorilor globali.
Tranziția verde și accesul la resurse critice, un echilibru dificil de gestionat
Tranziția verde rămâne una dintre prioritățile Uniunii, dar aceasta vine cu noi provocări. Dacă dependența de petrol și gaz este înlocuită treptat, apare în schimb o nouă vulnerabilitate: accesul la materiale critice precum litiul, cobaltul sau nichelul, esențiale pentru baterii și tehnologiile digitale.
UE trebuie să găsească surse sigure de aprovizionare și să dezvolte soluții interne pentru a nu repeta greșelile din trecut.
Pentru a evita noi dependențe de materii prime precum litiul sau cobaltul, raportul recomandă diversificarea parteneriatelor internaționale și dezvoltarea unor capacități interne de reciclare și substituție a materialelor. În plus, cooperarea cu state terțe prin acorduri comerciale devine vitală pentru securitatea lanțurilor de aprovizionare.
Consolidarea coeziunii sociale prin investiții în sănătate, educație și servicii publice
Raportul atrage atenția și asupra riscului de adâncire a inegalităților. În interiorul Uniunii există diferențe mari între regiuni, iar populația îmbătrânită aduce presiuni suplimentare asupra sistemelor de sănătate și pensii.
În plus, crizele din ultimii ani au accentuat probleme precum accesul la educație, sănătate mintală – mai ales în rândul tinerilor – și sustenabilitatea serviciilor publice. Consolidarea coeziunii sociale devine o condiție pentru stabilitatea politică și economică.
Pentru a contracara inegalitățile regionale și sociale, Uniunea ar trebui să își concentreze resursele în domenii precum sănătatea publică, educația adaptată noilor competențe și susținerea tinerilor.
Raportul subliniază că bunăstarea populației și reziliența economică sunt interdependente, iar lipsa de echitate poate slăbi stabilitatea întregului proiect european.
UE are nevoie de soluții la criza demografică, politici de sprijin și o abordare inteligentă a migrației
Populația activă a Uniunii Europene este în scădere. Până în 2040, numărul persoanelor apte de muncă se va reduce cu aproximativ 17 milioane. Această realitate obligă statele membre să caute soluții, fie prin politici interne de sprijin pentru natalitate și muncă, fie prin gestionarea migrației legale.
În același timp, presiunile generate de migrația ilegală și instabilitatea din vecinătatea UE complică și mai mult acest tablou.
Reducerea forței de muncă impune măsuri pe două direcții. Pe plan intern, statele trebuie să creeze condiții mai bune pentru integrarea tinerilor și a femeilor pe piața muncii, precum și pentru prelungirea vieții active.
Pe plan extern, raportul încurajează dezvoltarea unor politici coerente de migrație legală, menite să răspundă atât nevoilor pieței muncii, cât și preocupărilor legate de securitate și integrare.
Protejarea democrației europene în fața dezinformării și a presiunilor externe
Un alt punct sensibil este legat de statul de drept și de reziliența democratică. Dezinformarea, polarizarea politică și ingerințele externe amenință coeziunea Uniunii. Platformele digitale și dezvoltarea inteligenței artificiale amplifică riscurile, iar protejarea libertății presei și a instituțiilor democratice devine o provocare de primă linie.
Pentru a răspunde provocărilor legate de polarizare și manipularea informațiilor, raportul recomandă consolidarea cadrului legislativ privind platformele digitale și utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale.
De asemenea, este nevoie de măsuri ferme pentru protejarea libertății presei și a statului de drept, considerate piloni ai rezilienței democratice.
