O analiză realizată de Capital, pe baza datelor publicate pe platforma oficială ngotransparency.eu, arată că cinci dintre cele mai active organizații media, Asociația Jurnaliștilor de Investigații Context, RISE Project, Freedom House România, Group 4 Media Freedom and Democracy (G4Media) și Fundația PressOne, au reușit să atragă finanțări europene în perioada 2020–2024. Sumele cumulate se ridică la peste 1,5 milioane de euro și au fost destinate unor proiecte cu impact european.
Panorama finanțărilor 2020–2024 pentru media independentă
În perioada 2020–2024, cele cinci organizații media independente analizate au atras împreună aproximativ 1,52 milioane de euro din fonduri europene, printr-un total de 22 de proiecte.
Finanțările au venit preponderent prin programe precum Creative Europe, Citizens, Equality, Rights and Values, Horizon Europe, Erasmus+ și fondurile structurale dedicate politicilor de coeziune.
Analiza arată o orientare clară către proiecte tematice, cu accent pe combaterea dezinformării, investigații transfrontaliere și educație media, mai degrabă decât pe sprijin structural pentru funcționarea redacțiilor. Trendul din această perioadă indică o integrare tot mai puternică în rețele europene, ceea ce crește vizibilitatea acestor organizații, chiar dacă sumele directe rămân modeste raportat la bugetele totale ale proiectelor.
Context.ro, investigații transfrontaliere și jurnalism sustenabil cu sprijin european
Asociația Jurnaliștilor de Investigații Context, cunoscută publicului prin platforma Context.ro, a devenit în ultimii ani un nume activ în rețelele de jurnalism european.
Între 2023 și 2025, organizația a atras peste 277.000 de euro prin programele Creative Europe și Internal Security Fund, sume destinate dezvoltării de investigații transfrontaliere, consolidării sustenabilității editoriale și urmăririi fluxurilor financiare din rețelele de corupție.
Printre proiectele derulate se numără Collaborative Journalism Europe in a Global Context și Sustainable Information, la care se adaugă implicarea în inițiativa KLEPTOTRACE, orientată spre recuperarea activelor ilicite la nivel european. Deși finanțarea directă rămâne modestă în raport cu bugetele totale ale consorțiilor, prezența în aceste proiecte consolidează statutul Context.ro ca un actor credibil în jurnalismul de investigație internațional.
RISE Project este cunoscut pentru investigațiile sale ample în domeniul corupției și al crimei organizate. În perioada analizată, organizația s-a remarcat prin participarea la proiectul european DATACROS II, finanțat din Internal Security Fund al Comisiei Europene.
Scopul acestui proiect este dezvoltarea unor instrumente digitale capabile să identifice rețele de corupție în achiziții publice și să urmărească fluxurile financiare suspecte. Finanțarea directă obținută de RISE Project a fost cea mai mică dintre cele analizate, puțin peste 6.200 de euro dintr-un buget total de 464.457 de euro.
Implicarea în consorțiul internațional îi permite să contribuie la proiecte cu impact sistemic, menținând în același timp colaborarea cu rețele internaționale precum OCCRP, care îi asigură continuitatea și vizibilitatea.
Filiala din România a Freedom House Inc. este una dintre cele mai active organizații non-guvernamentale pe zona de proiecte europene dedicate presei și societății civile.
Între 2020 și 2024, organizația a atras peste 824.000 de euro, printr-un total de nouă proiecte finanțate de trei direcții generale ale Comisiei Europene. Activitățile susținute cu aceste fonduri acoperă o paletă diversă: de la campanii de combatere a dezinformării și alfabetizare media, la promovarea politicilor de coeziune și proiecte de educație civică și memorială.
Printre inițiativele notabile se numără proiectul FAITH (Fostering Artificial Intelligence Trust for Humans), derulat în cadrul Horizon Europe, și campaniile de tip Cohesion Policy Booster, dedicate comunicării impactului fondurilor europene în România. Această implicare constantă confirmă rolul Freedom House România ca un actor de referință în conectarea societății civile locale la prioritățile și instrumentele Uniunii Europene.
Asociația Group 4 Media Freedom and Democracy, cunoscută pentru administrarea platformei G4Media.ro, s-a implicat în ultimii ani în proiecte europene axate pe combaterea dezinformării, educație democratică și crearea unei sfere publice europene pentru tineri.
Între 2020 și 2024, organizația a beneficiat direct de aproximativ 249.700 de euro, prin cinci proiecte cu finanțare europeană, derulate în principal prin DG CONNECT și EACEA. Printre cele mai vizibile inițiative se numără seria de proiecte ENTR, dedicate implicării tinerilor în dezbateri europene, dar și participarea la programul „WHOS AND HOWS – Countering Disinformation”.
Deși în unele consorții rolul G4Media a fost unul de partener fără alocare financiară directă, participarea la aceste rețele întărește profilul platformei ca spațiu activ în dialogul european și în eforturile de limitare a dezinformării.
Fundația PressOne, recunoscută pentru promovarea jurnalismului narativ și a valorilor europene, a atras în perioada 2023–2025 peste 111.000 de euro din fonduri europene, prin trei proiecte derulate în consorții internaționale.
Acestea reflectă două direcții majore de interes: consolidarea narațiunii europene la granițele estice și diseminarea de conținuturi legate de tranziția ecologică și energetică. Prin proiectul TEFI (The Eastern Frontier Initiative), finanțat prin Creative Europe, PressOne aduce în prim-plan teme culturale și de coeziune la frontiera estică a Uniunii. În același timp, inițiativa Energy 4 Future, sprijinită de fondurile structurale (ERDF și CF), urmărește să sensibilizeze publicul asupra transformărilor necesare pentru a construi un viitor sustenabil.
Prin implicarea în aceste proiecte, PressOne își extinde misiunea editorială dincolo de jurnalismul narativ, conectându-se la teme strategice europene și la dezbateri cu impact regional.
Privind în ansamblu, analiza finanțărilor arată diferențe semnificative între strategiile celor cinci organizații media. Freedom House România se detașează prin valoarea totală a granturilor atrase (peste 824.000 de euro), datorată participării la proiecte ample, dedicate atât educației civice și combaterii dezinformării, cât și comunicării politicilor de coeziune.
Context.ro și G4Media au mizat pe proiecte orientate spre jurnalism transfrontalier și spațiul public european pentru tineri, acumulând finanțări mai modeste, dar cu vizibilitate internațională crescută. PressOne și Mediawise Society, deși cu sume mai mici, și-au construit prezența europeană pe nișe clare, narațiune europeană și tranziție verde în cazul PressOne, respectiv educație media și alfabetizare digitală pentru Mediawise.
Un element comun este faptul că finanțările au fost acordate aproape exclusiv pentru proiecte punctuale, nu pentru sprijin structural al redacțiilor. Aceasta înseamnă că sustenabilitatea financiară a presei independente rămâne în continuare o provocare, iar accesul la fonduri UE funcționează mai degrabă ca o oportunitate de extindere a impactului decât ca o sursă stabilă de funcționare. În același timp, integrarea în consorții europene devine o tendință clară: aproape toate organizațiile au intrat în parteneriate internaționale, ceea ce le oferă atât vizibilitate, cât și șansa de a lucra cu resurse și expertiză transnațională.
Privit în ansamblu, tabloul acestor finanțări arată că Uniunea Europeană încurajează ideile și inițiativele cu impact public, fără a interveni direct în susținerea editorială a redacțiilor. Pentru presa independentă din România, abordarea creează o dublă provocare: nevoia de a produce proiecte relevante pentru finanțatori și, în același timp, de a-și păstra autonomia și capacitatea de a rezista pe termen lung într-o piață locală fragilă.
Analiza realizată de Capital arată că accesarea fondurilor europene a devenit un sprijin important, dar nu decisiv, pentru presa independentă din România. Cele cinci organizații monitorizate au demonstrat capacitatea de a construi proiecte relevante la nivel european, de la investigații transfrontaliere și combaterea dezinformării, până la educație media și promovarea valorilor europene.
Totuși, sumele atrase rămân relativ mici în raport cu bugetele totale ale proiectelor și nu oferă stabilitate financiară pe termen lung.
