O singură ședință de saună poate modifica circulația celulelor imunitare. Ce legătură au descoperit cercetătorii între căldură și citokine

Deși sauna este asociată cu relaxarea și starea de bine, efectele sale asupra organismului ar putea fi mai complexe decât par la prima vedere. Un studiu realizat în Finlanda a analizat reacțiile corpului în timpul unei astfel de experiențe, iar rezultatele ridică întrebări despre felul în care căldura influențează celulele imunitare.

Sauna poate crește temporar numărul globulelor albe din sânge

O echipă de cercetători din Finlanda a descoperit că o ședință de saună de 30 de minute, întreruptă la jumătate de un duș scurt cu apă rece, determină o creștere temporară a numărului de leucocite din sânge. Aceste celule albe sunt esențiale pentru apărarea organismului, deoarece contribuie la identificarea și combaterea infecțiilor și a altor amenințări.

Potrivit studiului, expunerea la căldură din saună poate mobiliza temporar celulele imunitare care se află în mod normal în țesuturi, determinându-le să circule prin organism. Acest proces ar putea contribui la supravegherea imunitară, prin care organismul identifică agenții patogeni, inclusiv bacteriile și virusurile.

În timpul cercetării, oamenii de știință au observat o creștere a tuturor tipurilor de leucocite circulante analizate. Printre acestea s-au numărat neutrofilele și limfocitele, două categorii importante de celule ale sistemului imunitar.

Neutrofilele sunt printre primele celule care intervin în apărarea organismului în cazul unei infecții. Limfocitele, pe de altă parte, includ celule capabile să recunoască amenințări specifice, să producă anticorpi și să coordoneze răspunsurile sistemului imunitar.

Creșterea numărului de leucocite nu a fost însă de durată. În decurs de 30 de minute de la încheierea ședinței de saună, nivelurile neutrofilelor și limfocitelor au revenit la valorile inițiale.

Ilkka Heinonen, cercetător la Universitatea din Turku, a explicat că rezultatele ar putea indica faptul că sauna determină eliberarea temporară a unor leucocite din țesuturi în fluxul sanguin, urmată de revenirea acestora în zonele în care sunt depozitate. Potrivit cercetătorului, circulația periodică a acestor celule le-ar putea permite să monitorizeze mai eficient organismul și să răspundă la apariția agenților patogeni.

Procesul poartă denumirea de supraveghere imunitară și presupune deplasarea celulelor imunitare prin sânge și țesuturi, în căutarea semnelor de infecție sau a altor anomalii. Creșterea temporară a numărului de leucocite din sânge ar putea contribui la detectarea potențialelor amenințări, însă rezultatele descrise indică un efect de scurtă durată și nu demonstrează, în sine, că sauna reduce riscul de îmbolnăvire.

Sauna și sistemul imunitar. Ce legătură au descoperit cercetătorii între căldură și citokine?

O reacție similară celei observate în timpul ședințelor de saună apare și în cazul exercițiilor fizice. Activitatea fizică poate determina o creștere temporară a numărului de celule imunitare care circulă prin sânge, facilitând distribuirea acestora în organism. Cercetătorii consideră că sauna poate declanșa un răspuns comparabil pe termen scurt, fără ca acest lucru să însemne că cele două activități au efecte identice asupra sistemului imunitar.

Studiul a urmărit și dacă utilizarea saunei influențează nivelul citokinelor, proteine de dimensiuni mici care permit comunicarea între celulele imunitare. Acestea contribuie la reglarea inflamației, coordonarea mecanismelor de apărare ale organismului și organizarea răspunsului imunitar la infecții.

În ansamblu, ședința de saună nu a determinat modificări semnificative ale nivelurilor medii de citokine din sânge. O analiză mai detaliată a evidențiat însă o asociere între nivelurile anumitor citokine și variațiile temperaturii corporale.

Profesorul Jari Laukkanen, coordonatorul studiului de la Universitatea din Estul Finlandei, a explicat că nivelurile mai multor citokine s-au modificat în funcție de creșterea temperaturii corpului în timpul ședinței de saună. În schimb, cercetătorii nu au identificat o asociere similară între numărul leucocitelor din sânge și variațiile temperaturii corporale.

Această diferență sugerează că sauna ar putea influența mai multe componente ale sistemului imunitar prin mecanisme fiziologice distincte. Cu toate acestea, rezultatele nu demonstrează că aceste modificări se traduc automat într-o protecție mai bună împotriva infecțiilor.

O singură ședință de saună poate modifica circulația celulelor imunitare

Alte cercetări au asociat utilizarea regulată a saunei cu o serie de potențiale beneficii pentru sănătate. Noile rezultate oferă informații suplimentare despre reacțiile organismului în timpul acestor ședințe, în special în ceea ce privește circulația celulelor imunitare și efectele expunerii la căldură, în combinație cu răcirea corpului.

Cercetătorii au precizat însă că rezultatele nu demonstrează că sauna îmbunătățește funcția sistemului imunitar pe termen lung sau că reduce riscul de îmbolnăvire. Studiul a analizat efectele imediate ale unei singure ședințe, iar modificările observate în cazul globulelor albe au fost temporare.

Deoarece protocolul de cercetare a inclus și un duș scurt cu apă rece, rezultatele reflectă efectele acestei combinații de saună și răcire, fără a permite separarea clară a efectelor produse exclusiv de expunerea la căldură.

La studiu au participat 51 de adulți, cu o vârstă medie de 50 de ani. Rezultatele au fost publicate în revista științifică „Temperature”.

Deși sunt necesare cercetări suplimentare pentru a stabili implicațiile pe termen lung, studiul arată că o singură ședință de saună, urmată de răcirea corpului, poate modifica temporar circulația celulelor imunitare. Aceste observații contribuie la înțelegerea efectelor fiziologice ale saunei, fără a demonstra însă că această practică oferă o protecție sporită împotriva bolilor.