România pierde finanțarea PNRR pentru porțiuni din A7 și A8: Soluții alternative, promisiuni și realități
România se confruntă cu pierderea finanțării prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru segmente importante din Autostrada Moldovei (A7) și Autostrada Unirii (A8), ca urmare a întârzierilor în procedurile de achiziție și a unor erori administrative. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a confirmat marți, 15 iulie, că proiecte în valoare de aproximativ 6,3 miliarde de euro nu vor mai fi acoperite din PNRR, acestea fiind transferate către surse alternative de finanțare.
Proceduri de achiziții întârziate și contestații fără rezolvare
Dragoș Pîslaru a explicat că unele proceduri de achiziții nu au respectat integral cerințele europene, ceea ce a dus la eliminarea segmentelor respective din PNRR.
„Lista va deveni publică cum avem memorandumul noii structuri, nu o putem publica încă. Toate proiectele cu probleme de achiziții sau care nu au început. Segmente de autostradă, din probleme de achiziții publice. Este vorba nu de eliminarea completă, ci de reducerea ambiției. A reduce ambiția că nu au fost demarate proiectele la timp. Indicații la acest stadiu sunt. Nu e o surpriză că sunt aceste întârzieri. E datoria mea ca atunci când negocierile sunt la final, trebuie publicată această listă. Autoritățile au recunoscut anumite lucruri. Segmentele din A7 și A8 nu mai sunt prinse în PNRR, încercăm să găsim alternative”, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.
Potrivit lui Pîslaru, „anumite erate la procedurile de achiziție nu au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), iar în unele cazuri au fost depuse contestații.” Comisia Europeană a apreciat că, fără argumente suplimentare și progres fizic evident, proiectele nu pot fi încadrate la finanțare din PNRR.
Nu pot fi terminate la timp
Un alt motiv invocat de oficialii români este imposibilitatea finalizării acestor tronsoane până la termenul-limită din august 2026.
„Sunt segmente din A7, sunt segmente din A8, care nu au încă progres fizic pe construcția respectivă. Așa cum vă puteți imagina, acestea fiind segmente prioritare, deja suntem în discuții – și vă pot confirma că am început încă de ieri- pentru reașezarea surselor de finanțare pe aceste segmente, dar e foarte important să nu ne amăgim că ele pot fi terminate până la sfârșitul anului viitor, când știm că termenele sunt mult peste. Din acest punct de vedere, mi se pare o chestiune de seriozitate să explicăm românilor că vor fi finanțate din alte surse și că nu pot fi finanțate din PNRR”, a detaliat Dragoș Pîslaru la finalul lunii iunie.
Ministrul a subliniat o problemă sistemică de credibilitate a României în relația cu Comisia Europeană: „Problema de credibilitate este sistemică, pentru că România trebuia să facă anumite lucruri începând cu 2021, pe care nu le-a făcut.” Potrivit acestuia, Comisia Europeană cere „dovezi cu progresul fizic al proiectelor – să ai certificate energetice unde ai făcut reabilitare, dovezi cu hectarele reîmpădurite, la spitale să ai dovezi cu stadiul fizic al lucrărilor”, explicând că aceste documente trebuie colectate de la primăriile din toată țara.
Pîslaru nu a precizat exact ce tronsoane vor fi afectate de această decizie, impactul se anunță semnificativ, punând sub semnul întrebării calendarul ambițios de finalizare al acestor proiecte strategice, esențiale pentru conectivitatea regiunii. România introdusese inițial în PNRR toate cele 13 loturi ale Autostrăzii A7, însumând 319 kilometri, alături de două loturi din A8. Planul inițial viza chiar finalizarea integrală a A7 în cursul acestui an.
Ministrul Dragoș Pîslaru a clarificat că: „Sunt segmente de autostradă (care au fost scoase din PNRR, n.r.), nu din progres fizic, ci din probleme de achiziții publice”, arată acesta într-o postare.
Potrivit acestuia, deficiențele identificate în procedurile de achiziție au făcut imposibilă corectarea lor în termenele stricte impuse de regulamentele europene.
Ministerul Transporturilor susține că fondurile alocate României rămân neatinse
În replică la declarațiile ministrului Pîslaru, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI) a transmis marți, la ora 16:20, un comunicat în care afirmă: „România nu pierde niciun euro din PNRR destinat sectorului transporturilor”. Potrivit ministerului, „proiectele care rămân în PNRR vor fi finanțate integral din fonduri europene, fără a mai necesita cofinanțare din bugetul de stat. Mai mult, ajustările financiare necesare – determinate de creșterile de prețuri la materialele de construcție, energie și carburant – vor fi acoperite din fonduri europene, conform prevederilor Ordonanței de Urgență nr. 64/2022”.
Lista proiectelor finanțate 100% din PNRR:
- Autostrada Moldovei (A7), tronsoanele Focșani – Pașcani
- Autostrada Lugoj – Deva (A1), secțiunile D și E (tunelurile Margina – Holdea)
- Toate cele 4 loturi ale tronsonului CF Cluj – Episcopia Bihor
- Un lot din tronsonul CF Arad – Timișoara – Caransebeș (Lugoj – Timișoara)
Proiectele excluse parțial sau total nu vor presupune returnarea sumelor deja cheltuite:
„Astfel, România nu va rambursa cei 2,3 miliarde de euro investiți până în prezent în proiectele deja finalizate sau aflate în stadiu avansat de execuție. Printre acestea se numără: Autostrada Buzău – Focșani (A7) – finalizată și deschisă circulației; Lotul 1 al Autostrăzii Ploiești – Buzău (A7) – finalizat și dat în circulație; Secțiunile Leghin – Moșca și Târgu Mureș – Miercurea Nirajului (A8); Secțiunile Nădășelu – Poarta Sălajului (Autostrada Transilvania); Loturile 1, 3 și 4 din tronsonul CF Arad – Timișoara – Caransebeș.”
MTI subliniază că „toate aceste proiecte vor fi continuate și duse la bun sfârșit prin Programul Transport 2021–2027 sau din alte surse europene, convenite împreună cu Comisia Europeană.”
„Proiectele importante pentru România merg mai departe, cu finanțare europeană. Deciziile luate în dialog cu Comisia Europeană asigură predictibilitate și continuitate în investițiile din infrastructură, iar românii vor beneficia de ele, fără povara unei cofinanțări din bugetul național”, a declarat ministrul Ciprian Șerban.
Ministerul Transporturilor precizează că modificările de finanțare nu sunt cauzate de „erori administrative sau de slaba gestionare a proiectelor”, ci de „necorelări tehnice între sistemul european de achiziții (JOUE) și cel național (SICAP), în special privind vizibilitatea publicării unor erate.”
