Dragoș Pîslaru: Comisia Europeană nu impune lucruri, responsabilitatea este a României

Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, a fost întrebat marți, la o conferință de presă de la Palatul Victoria, dacă mărirea TVA-ului a fost cerută de Uniunea Europeană. El a spus că este important de știut că Comisia Europeană nu obligă România să ia astfel de măsuri. A explicat că nu vine de la Bruxelles o listă de sarcini, iar deciziile legate de taxe și buget sunt responsabilitatea României.

Ministrul a adăugat că România trebuie să își pună „casa în ordine” din punct de vedere financiar înainte de a cere alte lucruri, cum ar fi sprijin militar. A spus că pachetul fiscal a fost adoptat din motive economice, nu pentru că Uniunea Europeană a cerut acest lucru.

Potrivit lui, aceste măsuri țin de felul în care România poate fi considerată serioasă și de încredere în ceea ce privește veniturile și bugetul.

„Vă pot confirma un lucru foarte important: Comisia Europeană nu impune lucruri, ca să fie foarte clar. Comisia Europeană, nu dă to do list-ul, Comisia Europeană nu impune lucruri. România are responsabilitatea așezării fiscal-bugetare. Lucrurile acestea țin de noi, ca să ne punem, cum spun și englezii, casa în ordine.

Mai întâi trebuie să îți pui casa în ordine, înainte să vrei rachete. Și atunci este un lucru absolut necesar să să înțelegem că motivele pentru care pachetul fiscal a fost adoptat cum a fost adoptat țin de economie. Nu țin de faptul că ne obligă Bruxelles-ul. Țin de modul în care poți fi credibil pe diverse tipuri de venituri.”

D: Veniturile din taxarea consumului sunt cele mai sigure pe termen scurt

Ministrul a mai spus că, pe termen scurt, cele mai sigure venituri sunt cele care vin din taxarea consumului. A explicat că acesta este motivul pentru care primul pachet de măsuri fiscale a fost construit în felul în care a fost. Ideea că România ar fi primit o listă cu măsuri de la Bruxelles a fost adusă în discuție de Sorin Grindeanu, președintele interimar al PSD, săptămâna trecută.

El a afirmat că Dragoș Pîslaru, ministrul Fondurilor Europene, a fost la Bruxelles la o întâlnire obișnuită cu reprezentanții Comisiei Europene. Grindeanu a spus că, în urma acestei vizite, ministrul s-ar fi întors cu o listă de lucruri pe care România ar trebui să le facă, inclusiv măsuri fiscale legate de contribuțiile la sănătate (CASS), creșterea TVA și alte modificări.

„A mers, cred, ministrul Fondurilor Europene, domnul Pîslaru, a mers la Bruxelles, la o întâlnire normală, luându-şi mandatul, cu cei de la Comisie şi a venit de acolo, cum au mai venit reprezentanţii noştri când au plecat la Bruxelles, cu un to-do list, cu ce ar trebui să se întâmple, cu măsurile fiscale pe care ar trebui să le ia România. Despre asta este vorba şi asta s-a întâmplat, a venit cu un to-do list legat de CASS, de creşteri de TVA şi de toate aceste lucruri.”

D: Am agreat 2,54 miliarde de euro pentru investiții care pot fi finalizate până în august 2026

În ședința de guvern de luni, s-au aprobat investiții de 2,54 miliarde de euro pentru proiecte importante, pe care Comisia Europeană le consideră realizabile până în august 2026. Din acest motiv, ele pot rămâne în partea de împrumut din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Pîslaru a spus că, dacă inițial erau cinci spitale incluse în discuțiile cu Comisia Europeană pentru a fi terminate până atunci, acum s-a ajuns la un total de doisprezece spitale. El a explicat că sunt proiecte în mai multe domenii: digitalizarea administrației publice (în coordonarea Agenției pentru Digitalizarea României), energie (cum ar fi producția de hidrogen verde, unități de cogenerare – CHP – și lanțuri de producție pentru baterii), dar și în mediu și sănătate.

În ceea ce privește Ministerul Mediului, ministrul a spus că se discută în principal despre rețele de apă și canalizare, dar și despre plantarea a cel puțin 2.000 de hectare de pădure în plus, chiar dacă se poate ajunge la 20.000 de hectare împădurite.

La Ministerul Sănătății, el a menționat că se păstrează toate obiectivele privind centrele comunitare integrate, cabinetele de planificare familială și proiectele de recuperare din domeniul sănătății, inclusiv extinderea de la cinci la doisprezece spitale. Ministrul a subliniat că România nu pierde niciun euro din partea nerambursabilă a PNRR-ului. A mai spus că au fost adunate suficiente dovezi care arată că aceste proiecte pot fi finalizate până în august 2026, așa că ele pot rămâne în partea de împrumut a planului.

„Luni, în ședința de guvern, am agreat 2,54 de miliarde de euro pentru investiții în domenii cheie, unde Comisia Europeană s-a convins că le putem termina până la august 2026, deci pot rămâne în componenta de împrumut. Discutăm de transformarea digitală a administrației publice centrale, proiect la ADR, Agenția de Digitalizare care ține de Ministerul Economiei.

La partea de energie discutăm de producția de hidrogen verde, de producția CHP și de lanțul de baterii, proiecte inovative care au avut întârzieri și la care, parțial, anumite contracte ar trebui să renunțăm, dar le-am repus pe masă. Discutăm la Ministerul Apelor și Mediului în principal de sistemele apă-canal, dar și de recâștigarea, față de ultima poziție, a măcar 2000 de hectare de împădurire adițională, deși ajunge la 20.000 de suprafețe noi împădurite și, poate foarte important de menționat, discutăm la

Ministerul Sănătății de menținerea integrală a obiectivului legat de centre comunitare integrate, de cabinete de planificare familială și, atenție, de recuperare față de situația pe care v-am deschis-o în prima săptămână, de la cele cinci spitale care erau cumva agreate și de Comisia Europeană că sunt fezabil de a fi finalizate până în august 2026… încă șapte spitale.

Asta este o discuție foarte importantă, după cum vă puteți imagina. România nu pierde niciun euro din componenta nerambursabilă din PNRR. Noi am tot strâns dovezi cu privire la acest lucru, că ele pot fi terminate până la sfârșitul lunii august 2026, deci pot să rămână în componenta de împrumut din PNRR.”