Update:
Comisia Europeană cere Guvernului Bolojan tăieri de investiții
Vicepremierul Tanczos Barna a declarat că autoritățile române sunt în discuții cu reprezentanții Comisiei Europene, care solicită noi măsuri pentru reducerea deficitului bugetar.
Pe lângă pachetul fiscal deja asumat, Executivul european cere și tăieri de investiții. Barna a explicat că partea română încearcă să evite o reducere drastică, deoarece măsuri excesive ar putea afecta economia și ar putea genera blocaje în derularea contractelor publice.
„Nu putem să reducem peste măsură investițiile și este o discuție foarte, foarte serioasă cu Comisia, inclusiv mâine-poimâine. Per ansamblu nu ne permitem riscul de a tăia de peste tot, și de a avea doar măsuri restrictive sau de pro-inflaționiste și anti-creștere economică, pentru că dacă acest lucru merge într-o extremă nedorită, putem avea surprize neplăcute. Și atunci lucrările trebuie ținute în echilibru”, a spus Barna la Digi24.
Barna a subliniat că fiecare investiție înseamnă locuri de muncă și stabilitate pentru populație, motiv pentru care guvernul vrea să mențină sprijinul pentru constructorii și investitorii care au proiecte în derulare.
„Am avut niște decizii de creștere a fiscalității, dar pe partea cealaltă trebuie să vină și susținere a economiei naționale, astfel încât investitorii sau constructorii care au contracte semnate cu statul să își primească banii, să știe de la bun început, de la începutul anului sau începerea contractului, până unde se pot duce cu lucrările și unde trebuie să se oprească. Pentru că acolo fiecare investiție înseamnă oameni care muncesc, înseamnă cetățeni”, a mai subliniat vicepremierul.
Potrivit unor surse citate de Libertatea, PSD se opune reducerilor în administrația locală, iar anumiți primari PNL nu vor oprirea proiectelor din comunitățile lor, realizate prin programe naționale.
Știrea inițială:
România, în ceasul al doisprezecelea. Ilie Bolojan, întrevedere cu șefa PNRR
Premierul Ilie Bolojan a avut marți dimineață o întrevedere la Palatul Victoria cu Celine Gauer, șefa Unității de Implementare PNRR din cadrul Comisiei Europene. Întâlnirea nu a fost anunțată public, dar a fost considerată crucială. Conform surselor guvernamentale, au fost discutate condițiile impuse pentru accesarea celor 8 miliarde de euro din granturi.
Comisia Europeană a transmis că România trebuie să finalizeze reformele asumate până în noiembrie 2025. Printre acestea se află teme sensibile, precum eliminarea pensiilor speciale și creșterea vârstei de pensionare pentru magistrați.
Reprezentanții CE ar fi subliniat că orice întârziere sau indecizie va însemna automat pierderea sumelor neutilizate. Un alt domeniu problematic semnalat de Bruxelles este cel al companiilor energetice, unde se reclamă angajări făcute fără respectarea cadrului legal.
Dragoș Pîslaru confirmă că unele proiecte din PNRR vor fi eliminate
Ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat recent că România va renunța la o parte din proiectele din PNRR care nu pot fi duse la bun sfârșit. El a precizat că se lucrează la simplificarea jaloanelor și țintelor, iar Comisia Europeană a cerut constant „ajustarea realistă” a planului.
„Vom simplifica major numărul de jaloane și ținte și modul în care sunt scrise”, a spus ministrul.
„Comisia Europeană și corespondența este… te iei cu mâinile de cap când vezi cât de mult ne-au rugat să scoatem proiectele care nu mai pot fi terminate, să facem ajustările. De anul trecut, cel puțin, au început mesajele să devină un pic mai incisive: haideți să facem chestiile astea, să lucrăm împreună”, a mai spus oficialul.
Pîslaru a relatat că mesajele transmise de Bruxelles au devenit tot mai ferme: este nevoie de asumare politică și claritate în implementare. Acesta a avertizat că România riscă să piardă fonduri dacă nu face rapid modificările necesare.
Măsuri de redresare. Sunt vizate restructurări, combaterea evaziunii și pensiile speciale
Premierul Ilie Bolojan a subliniat în fața Parlamentului că Guvernul va adopta până la sfârșitul lunii iulie un al doilea pachet de reforme. Acesta va include:
-
Eliminarea pensiilor speciale, cu excepții reduse și justificate;
-
Restructurarea companiilor de stat și a aparatului administrativ;
-
Reducerea deficitului bugetar prin creșterea eficienței în colectarea taxelor;
-
Combaterea evaziunii fiscale, cu sprijinul ANAF și al altor instituții de control;
-
Accelerarea investițiilor, în special în proiectele care pot fi finalizate până în 2026.
Guvernul va continua politica de austeritate, dar vrea să mențină un echilibru între rigoarea fiscală și protejarea categoriilor vulnerabile. Ilie Bolojan a menționat că măsurile trebuie să fie „echitabile, dar ferme”.
Agențiile de rating așteaptă rezultate. Există un risc de retrogradare
De asemenea, premierul Ilie Bolojan se va întâlni și cu reprezentanții agenției de rating S&P. România este evaluată cu risc ridicat din cauza deficitului bugetar mare și a neîncrederii privind capacitatea de colectare a veniturilor.
Oficialii S&P vor analiza dacă măsurile anunțate pot aduce venituri bugetare suplimentare reale. Retrogradarea ratingului de țară ar afecta capacitatea României de a se împrumuta la costuri rezonabile, inclusiv pentru acoperirea deficitului.
