Adrian Câciu: „Frauda fiscală de TVA nu depășește 13% din totalul GAP-ului. Nu suntem o țară de hoți!”
Fostul ministru al Finanțelor cere ANAF o comunicare profesionistă privind structura decalajului de TVA și respinge mitul că întreaga diferență ar fi evaziune fiscală
Fostul ministru al Finanțelor, Adrian Câciu, atrage atenția asupra modului în care este prezentată în spațiul public problema decalajului fiscal de TVA (așa-numitul „VAT Gap”) și critică lipsa unei informări corecte din partea Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF). Potrivit lui Câciu, doar circa 13% din totalul decalajului de TVA este atribuit fraudei fiscale, restul având cauze administrative, economice sau tehnice.
„Frauda fiscală de TVA nu depășește 13% din total GAP de TVA, adică sub 0,5% din PIB. Asta trebuie să spună șeful ANAF! Nu suntem o țară de hoți!”, a declarat Adrian Câciu într-o postare publică.„ANAF trebuie să comunice corect. GAP-ul de TVA nu înseamnă doar evaziune”
Instituția fiscală are datoria de a explica public structura decalajului de TVA
Câciu consideră că instituția fiscală are datoria de a explica public structura decalajului de TVA, pentru a evita perpetuarea ideii că întreaga diferență dintre veniturile potențiale și cele colectate provine din evaziune.
El a precizat că, în calitate de fost ministru al Finanțelor, a solicitat în mod expres conducerii ANAF, în cadrul audierilor din Comisia de Buget-Finanțe a Camerei Deputaților, să organizeze comunicări publice pe această temă, folosind datele disponibile pentru anul 2022.
„Am cerut, la audierea șefului ANAF, ca instituția să publice structura GAP-ului de TVA, folosind datele oficiale din 2022. Nu a făcut-o, deși ar fi fost benefic atât pentru instituție, cât și pentru opinia publică. În schimb, a ales să ofere un exemplu nefericit, cel al autoconsumului, existent în toate statele membre și permis de directiva TVA — riscând să ducă în derizoriu o dezbatere serioasă”, a spus Câciu.
Scădere record a decalajului de TVA în 2022
Fostul ministru a reamintit că anul 2022 a înregistrat cea mai mare scădere a GAP-ului de TVA din ultimii 22 de ani, cu 4,2 puncte procentuale față de anul anterior.
Această îmbunătățire a fost posibilă, potrivit lui Câciu, datorită măsurilor de eficientizare a administrării fiscale și unei mai bune colectări prin instrumente digitale și controale țintite.
„Anul 2022 a fost anul în care GAP-ul de TVA a scăzut cu 4,2 puncte procentuale – cea mai abruptă scădere din ultimii 22 de ani. Cauzele țin de o administrare fiscală eficientă și de măsuri concrete pentru creșterea colectării”, a explicat fostul ministru.
Câciu a subliniat că structura decalajului de TVA include, pe lângă frauda fiscală, și alte componente: pierderi din insolvențe, întârzieri de plată, erori contabile, ajustări legale sau rambursări întârziate — toate recunoscute în metodologiile Comisiei Europene și Eurostat.
România, printre țările cu progrese notabile
Conform raportului Eurostat privind GAP-ul de TVA, România a înregistrat în 2022 una dintre cele mai importante scăderi ale decalajului din Uniunea Europeană.
Deși nivelul rămâne ridicat comparativ cu media UE, tendința descrescătoare arată o îmbunătățire semnificativă a colectării TVA, mai ales după introducerea unor instrumente precum e-Factura, e-Transport și digitalizarea proceselor ANAF.
„Sper ca ANAF să revină și să explice profesionist. Datele există – le-am lăsat acolo când am plecat din funcția de ministru al Finanțelor”, a adăugat Câciu, exprimându-și speranța că instituția va clarifica public tema pentru a evita manipulările și percepțiile greșite despre contribuabili.
Context: Ce este GAP-ul de TVA?
GAP-ul de TVA (VAT Gap) reprezintă diferența dintre veniturile din TVA care ar trebui colectate teoretic și cele efectiv încasate de stat. Acest indicator, calculat anual de Comisia Europeană, nu măsoară doar evaziunea, ci include și:erori de raportare sau de administrare,
falimente și insolvențe,
întârzieri la plată,
rambursări și ajustări de TVA,
precum și efectele unor politici fiscale speciale (ex. scutiri, cote reduse).
În consecință, o interpretare simplistă a GAP-ului ca fiind sinonim cu evaziunea fiscală este incorectă și poate alimenta o imagine falsă asupra mediului economic din România.
