Revelion 2026. Locurile din România în care mai bine stai acasă. Orașele care renunță la artificii de Anul Nou

Tot mai multe orașe din România renunță la artificii de Revelion. În locul pocnitorilor, autoritățile aleg spectacole cu lumini, lasere și drone, protejând animalele, reducând poluarea și transformând sărbătoarea într-o experiență magică, sigură și prietenoasă cu mediul.

Constanța, Cluj-Napoca, Ploiești, Iași, Brașov, Suceava și Buzău renunță la artificii și aleg spectacole cu lumini, lasere și drone

Artificiile de Revelion ar putea deveni, în curând, doar o amintire frumoasă în tot mai multe orașe din România. Sub influența grijii pentru animale și a nevoii de aer curat, tot mai multe administrații locale își regândesc modul în care sărbătoresc trecerea dintre ani. Constanța s-a alăturat acestui val de schimbare, renunțând la focurile de artificii și propunând în locul lor spectacole spectaculoase de lumini, lasere și drone.

Această decizie vine după exemplul unor orașe ca Cluj-Napoca, Ploiești, Iași și Brașov, care au ales deja să transforme Revelionul într-un moment mai liniștit și mai prietenos cu natura. Autoritățile invocă două motive majore: zgomotul și stresul pe care artificiile îl provoacă animalelor și poluarea ridicată pe care o generează în noaptea de 31 decembrie. În locul exploziilor tradiționale, primăriile promit experiențe vizuale fascinante, care încântă privirea și respectă mediul.

Cluj-Napoca a fost printre primele orașe care au spus „adio” artificiilor clasice. Primarul Emil Boc declara încă din vară că „bubuiturile tradiționale vor rămâne în istorie” și a redirecționat fondurile către un spectacol inovator de drone și lasere, acompaniat de muzică. Comunitatea a primit cu entuziasm această schimbare, mai ales iubitorii de animale, care au salutat eliminarea unui factor major de stres pentru animalele de companie.

Pe urmele Clujului, și Brașov, Iași și Suceava au anunțat un Revelion fără focuri de artificii publice, alegând în schimb jocuri de lumini și spectacole laser. Autoritățile au ascultat solicitările organizațiilor pentru protecția animalelor, conștiente de efectele traumatizante ale zgomotelor puternice asupra faunei urbane.

La Brașov, fostul primar George Scripcaru anunța încă din 2020 că „pentru a-i proteja pe prietenii necuvântători”, artificiile nu vor mai fi organizate în centrul orașului — un mesaj care se răspândește acum în întreaga țară.

Recent, Buzăul a devenit al șaselea municipiu care va sărbători un Revelion fără pocnitori, înlocuindu-le cu un spectaculos show de lumini. Măsura are grijă atât de animalele sălbatice din parcul Crâng, cât și de micii prieteni necuvântători ai locuitorilor, demonstrând că sărbătoarea poate fi la fel de magică, dar mult mai blândă cu natura.

Artificiile provoacă stres animalelor și poluează aerul

Protejarea animalelor este motivul principal invocat de autorități. Zgomotul puternic și luminile bruște sperie câinii, pisicile și păsările, care se pot panica, rătăci sau răni. Veterinarii spun că animalele aud mult mai bine decât oamenii și că pocniturile puternice le pot provoca pierderea auzului sau comportamente neobișnuite.

Pe lângă efectele asupra animalelor, artificiile poluează și aerul. În noaptea de Revelion, cantitatea de particule fine din aer crește mult din cauza substanțelor toxice din artificii. Resturile pirotehnice conțin metale grele, cum ar fi plumbul sau cuprul, care ajung în sol și în apă. După petreceri, parcurile și străzile rămân pline de tuburi și fragmente de artificii, care sunt periculoase pentru animale și murdăresc orașul.

Autoritățile locale spun că renunțarea la artificii înseamnă aer mai curat și străzi și parcuri mai sigure în prima zi a anului.

Republica Moldova, îndemnată să ia exemplu de la orașele europene care au renunțat la focurile de artificii

Focurile de artificii, petardele și alte produse pirotehnice pot transforma o tradiție frumoasă într-un pericol pentru oameni, animale și mediu. Avocatul Poporului din Republica Moldova, Ceslav Panico, și Avocatul Poporului pentru drepturile copilului din Republica Moldova, Vasile Coroi, cer autorităților să limiteze mult folosirea acestora în timpul sărbătorilor de iarnă, urmând exemplul mai multor orașe europene care au renunțat la artificii.

Ei spun că efectele nu țin doar câteva secunde de spectacol vizual și că alternativa sigură este posibilă. În multe orașe europene, focurile de artificii au fost înlocuite cu spectacole laser sau iluminări speciale, care sunt mai prietenoase cu mediul.

Ei consideră că și Republica Moldova ar trebui să facă același lucru pentru a preveni incendii, accidente și alte situații de risc. Instituția a trimis cereri către ministere, primării și Congresul Autorităților Locale, solicitând: interzicerea vânzării și folosirii articolelor pirotehnice în perioada sărbătorilor, limitarea lor la evenimente foarte bine controlate și promovarea unor soluții sigure, care să nu polueze și să nu streseze comunitatea.

„Exploziile lasă în urmă poluare, pot răni oameni, pot afecta grav auzul și pot declanșa episoade de panică. Copiii mici, persoanele în etate, refugiații care au trecut prin experiențe traumatice și cei cu tulburări psihice sunt cei mai vulnerabili. Zgomotele puternice pot reactiva traume, pot tulbura somnul și pot agrava boli cardiace.

Animalele sunt și ele printre victimele nevăzute ale artificiilor. Câini, pisici sau păsări ajung deseori în stare de stres intens, fug speriate sau se rănesc, iar fauna sălbatică are de suferit în fiecare sezon. În plus, pirotehnica lasă în urmă reziduuri toxice care ajung în aer, apă și sol.

Multe orașe europene au renunțat la produsele pirotehnice și au trecut la spectacole laser sau iluminări speciale.

Este o responsabilitate față de oameni, o dovadă de empatie față de animale și o formă de grijă pentru mediul în care trăim”, spun avocații.

În Republica Moldova, legea interzice producerea, importul, exportul, transportul, vânzarea și folosirea petardelor, bateriilor de petarde și petardelor luminoase. Alte articole pirotehnice, inclusiv artificiile, pot fi folosite doar cu anumite restricții, de exemplu doar noaptea și nu în perioada sărbătorilor naționale. Vânzarea sau transmiterea acestora persoanelor sub 18 ani este interzisă.