Apare o nouă restricție. Senatul României a votat legea privind jocurile de noroc. Unde vor fi interzise reclamele

Senatul a votat o lege care interzice reclamele stradale pentru jocurile de noroc pentru a proteja adolescenții și publicul larg de dependență. Psihologii atrag atenția că tinerii, influențați de lipsa regulilor și de algoritmi, ajung mai repede la jocuri de noroc, cu efecte negative asupra creierului, emoțiilor și comportamentului.

Senatul interzice reclamele stradale pentru jocurile de noroc

Senatul a votat un proiect de lege care interzice reclamele stradale pentru jocurile de noroc. Au votat 69 „pentru”, 42 „împotrivă” și 2 s-au abținut.

Legea propune modificarea Legii nr.148/2000 privind publicitatea. Conform proiectului, reclamele stradale pentru jocurile de noroc sunt interzise. Deși comisiile de specialitate recomandaseră respingerea proiectului, la votul din plen nu s-a adunat numărul necesar de voturi pentru respingere, iar proiectul a fost adoptat. Inițiativa a venit de la parlamentari liberali și reprezentanți ai minorităților.

Scopul legii este să reducă expunerea oamenilor, mai ales a minorilor, la mesaje care pot provoca dependență, să scadă numărul persoanelor dependente de jocuri de noroc și efectele negative ale acestora, să alinieze România la legislația europeană privind sănătatea publică și să protejeze spațiul public de reclame dăunătoare.

Senatul este primul care a discutat proiectul de lege, iar decizia finală aparține Camerei Deputaților.

Un sfert dintre liceenii din România au jucat deja la pariuri, avertizează psihologii

Un sfert dintre liceenii din România au jucat deja la pariuri. În lipsa unor reguli clare și sub presiunea algoritmilor care le promit „câștiguri rapide”, adolescenții ajung tot mai devreme prin cercul dependenței.

Psihologul clinician Andreea Ștefiuc a explicat, în cadrul unui interviu acordat pentru „Adevărul”, că la vârsta adolescenței creierul este foarte activ, dar și vulnerabil: sistemul limbic, responsabil de emoții, memorie și căutarea recompenselor, funcționează la capacitate maximă, în timp ce cortexul prefrontal, care controlează luarea deciziilor, planificarea și autocontrolul, nu este încă dezvoltat complet. Potrivit spuselor sale, adolescenții sunt și mai sensibili la dopamină, un neurotransmițător legat de plăcere și recompense.

Ștefiuc susține că fiecare acțiune de tip „spin” pe păcănele inundă creierul adolescentului cu dopamină. Jocurile de noroc funcționează pe principiul recompensei intermitente: uneori câștigi, de cele mai multe ori pierzi, și niciodată nu știi când urmează câștigul următor. Aceasta este cea mai adictivă formă de recompensă, folosită și de rețelele sociale sau de droguri. Dopamina îi face pe adolescenți să repete comportamente plăcute și reduce capacitatea lor de a aștepta recompense pe termen lung, cum ar fi să studieze pentru bursă sau să facă curat pentru a ieși în weekend.

Ștefiuc mai spune că păcănelele creează iluzia controlului și supraestimează șansele de câștig. Adolescenții cred adesea că pot influența rezultatul („dacă mai dau o dată, sigur câștig”), dar zona creierului responsabilă de luarea deciziilor nu este suficient dezvoltată, astfel că ei subestimează riscurile și supraestimează șansele de câștig.

Jocurile de noroc online schimbă creierul adolescenților și cresc riscul de comportamente compulsive

Andreea Ștefiuc spune că, la această vârstă, creierul adolescentului este foarte flexibil, ceea ce înseamnă că obiceiurile repetate devin rapid ritualuri. Adolescenții ajung să asocieze plictiseala, stresul sau emoțiile puternice cu nevoia de stimulare și vor căuta iar jocul. Când pierd, se activează intens sistemul limbic, ceea ce poate duce la comportamente compulsive și la petrecerea de tot mai mult timp pe site-urile de jocuri de noroc.

Specialistul avertizează că expunerea constantă la jocuri modelează creierul într-o direcție riscantă: tinerii devin dependenți de stimulare și mai puțin capabili să-și controleze emoțiile. În viața de zi cu zi, acest lucru se poate vedea prin izbucniri de furie, atacuri de panică, comportamente agresive, evitarea activităților care cer efort, cum ar fi cititul, învățatul sau sportul, și prin dificultăți de concentrare, izolare socială sau simptome depresive.

Ștefiuc explică că, în adolescență, sentimentul de valoare personală se formează adesea după grupul de prieteni și modelele sociale urmate. Tinerii ignoră valorile familiei și adoptă comportamentele colegilor sau ale influencerilor pe care îi admiră. În acest context, jocurile de noroc devin un ritual acceptat și chiar încurajat în grupul lor. Păcănelele creează amintiri emoționale intense, mai ales când apare un câștig, iar adolescenții ajung să creadă că succesul financiar poate veni rapid, prin noroc, nu prin efort sau responsabilitate. Lipsa unei educații financiare și a unui model sănătos în familie crește riscul unei relații distorsionate cu banii.

Sărăcia și lipsa unui atașament sigur cresc riscul dependenței de jocuri de noroc la adolescenți

Andreea Ștefiuc atrage atenția că sărăcia este un factor sensibil: mulți adolescenți încep să joace jocuri de noroc sperând să iasă din lipsuri și să obțină rapid statut sau validare socială. Ea subliniază că valoarea personală se formează încă din copilărie, prin relații sigure cu adulții apropiați. Copiii au nevoie să simtă că sunt acceptați chiar și atunci când greșesc sau se comportă dificil, iar responsabilitatea lor nu este să liniștească părintele. În acest fel, adolescentul învață să-și recunoască limitele și să ceară ajutor când are nevoie.

Ștefiuc explică că, fără aceste baze solide, tinerii caută validare și reglaj emoțional în surse externe, cum sunt jocurile de noroc. Expunerea repetată la păcănele schimbă sistemul de recompensă din creier, reducând plăcerea pentru activitățile obișnuite și crescând impulsivitatea, anxietatea și riscul altor dependențe. Pe termen lung, pot apărea tulburări de somn, lipsă de motivație și simptome depresive. Psihologul subliniază că prevenția este mult mai ușoară decât tratarea unei dependențe deja instalate și că responsabilitatea nu aparține doar familiei, ci și școlii, comunității și autorităților care ar trebui să reglementeze mai bine accesul adolescenților la jocuri de noroc.

În familie, Andreea Ștefiuc recomandă construirea unui atașament sigur încă din primii ani: părinți prezenți, cu capacitate de reglare emoțională și dispuși să-și gestioneze propriile traume pentru a proteja copilul. În școli, profesorii ar trebui să adapteze metodele la generația actuală și să creeze un spațiu de sprijin real, colaborând cu părinții.

Când dependența s-a instalat, specialistul spune că nu e suficient să interzici jocurile: trebuie să le înlocuiești cu activități care oferă sens, apartenență și autonomie. Terapia, sportul, voluntariatul, deciziile negociate în familie și activitățile care reconstruiesc încrederea în sine și în propriul corp sunt esențiale, susține specialistul.