Republica Moldova elimină plafonarea adaosurilor comerciale pentru produsele de bază
SURSA FOTO: Dreamstime - Alimente procesate, mezeluri
Republica Moldova a eliminat oficial plafonarea adaosurilor comerciale pentru produsele social importante, după abrogarea regulamentului care limita marjele practicate de comercianți și distribuitori. Decizia marchează o schimbare importantă în politica economică și comercială a autorităților de la Chișinău și vine într-un context regional marcat de inflație, presiuni asupra costurilor alimentare și dezbateri privind rolul statului în controlul prețurilor.
Guvernul de la Chișinău a eliminat plafonarea adaosurilor comerciale
Autoritățile din Republica Moldova au abrogat oficial Regulamentul privind formarea prețurilor de comercializare a produselor social importante, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 774/2016.
Potrivit informațiilor publicate de Bani.md, măsura a intrat în vigoare la 30 aprilie 2026 și pune capăt sistemului prin care statul limita adaosurile comerciale pentru mai multe produse alimentare esențiale.
Decizia vine după modificările legislative adoptate anul trecut, care au schimbat cadrul juridic privind intervențiile autorităților asupra prețurilor practicate pe piață.
Practic, comercianții și distribuitorii nu mai sunt obligați să respecte plafoanele maxime stabilite anterior pentru produsele considerate social importante.
Cum funcționa până acum plafonarea adaosurilor comerciale
Până la eliminarea regulamentului, comercianții puteau aplica pentru produsele social importante un adaos comercial de maximum 20% raportat la prețul de achiziție sau de livrare.
Pentru anumite produse considerate esențiale, restricțiile erau și mai stricte.
Astfel:
- pâinea și colacii puteau fi comercializați cu un adaos de maximum 10%;
- produsele social importante procesate direct în magazine puteau avea un adaos comercial cumulativ de cel mult 40%.
Mecanismul fusese introdus pentru a limita creșterile excesive de preț și pentru a proteja populația în perioadele cu presiuni inflaționiste sau instabilitate economică.
În ultimii ani, astfel de măsuri au fost utilizate în mai multe state din regiune pentru controlul temporar al prețurilor alimentelor de bază.
Ce produse erau considerate social importante
Lista produselor incluse în regulament viza în principal alimentele de bază consumate zilnic de populație.
Printre acestea se aflau:
- pâinea de până la 600 de grame;
- colacii;
- laptele cu conținut redus de grăsime;
- chefirul;
- brânza de vaci;
- smântâna;
- untul;
- uleiul de floarea-soarelui;
- făina de grâu;
- orezul;
- hrișca;
- crupele;
- grișul;
- fulgii de ovăz;
- preparatele pentru sugari și copii mici.
Aceste produse beneficiau de un regim special tocmai pentru a limita impactul scumpirilor asupra gospodăriilor cu venituri mici și medii.
De ce a renunțat Guvernul la această măsură
Executivul de la Chișinău susține că intervențiile statului asupra prețurilor trebuie aplicate doar în situații excepționale și pentru perioade limitate.
Recent, autoritățile au criticat inclusiv o inițiativă legislativă care propunea transformarea plafonării adaosurilor comerciale într-un mecanism permanent prevăzut prin lege.
Guvernul consideră că măsurile administrative de control al prețurilor pot produce efecte negative pe termen lung asupra pieței și concurenței.
Printre argumentele invocate de autorități se numără:
- distorsionarea concurenței dintre comercianți;
- descurajarea investițiilor;
- reducerea atractivității unor produse pentru retaileri;
- presiuni suplimentare asupra distribuitorilor și producătorilor;
- dificultăți în aprovizionare.
Executivul susține că piața trebuie să funcționeze pe baze concurențiale, iar intervențiile directe trebuie rezervate perioadelor de criză majoră.
Ce efecte poate avea eliminarea plafonării
Renunțarea la limitarea adaosurilor comerciale poate avea efecte directe asupra prețurilor alimentelor de bază din Republica Moldova.
Economiștii atrag atenția că, în lipsa plafonării, comercianții vor avea libertate mai mare în stabilirea marjelor comerciale, iar acest lucru poate conduce la scumpiri pentru unele produse esențiale.
Printre efectele posibile se numără:
- creșterea prețurilor la produsele alimentare de bază;
- majorarea diferențelor de preț între magazine;
- presiuni suplimentare asupra gospodăriilor cu venituri reduse;
- o concurență mai agresivă între retaileri;
- adaptarea mai rapidă a prețurilor la costurile reale din piață.
Impactul real va depinde însă și de evoluția inflației, costurile de producție, importurile alimentare și nivelul consumului intern.
Dezbaterea privind controlul prețurilor continuă în regiune
Decizia Republicii Moldova apare într-un moment în care mai multe state europene discută despre eficiența măsurilor de plafonare a prețurilor și a adaosurilor comerciale.
În ultimii ani, multe guverne au introdus mecanisme temporare pentru limitarea scumpirilor la alimente, energie sau carburanți, pe fondul inflației accelerate și al efectelor războiului din Ucraina.
Susținătorii acestor măsuri consideră că ele protejează populația în perioade de criză și reduc presiunea asupra costului vieții.
Criticii avertizează însă că intervențiile administrative prelungite pot afecta concurența, aprovizionarea și investițiile în retail și producție.
În cazul Republicii Moldova, autoritățile par să mizeze acum pe o liberalizare mai accentuată a pieței și pe reducerea intervenției directe a statului în formarea prețurilor.
Sunt absolventă a Facultății de Jurnalism, Universitatea Hyperion. Deși, înainte să încep facultatea, mă visam la TV, pe parcurs am descoperit o pasiune tot mai mare pentru scris, așadar, în 2017, m-am alăturat site-ului Bugetul.ro. Acolo am lucrat timp de șapte ani, fiind locul unde am învățat și am acumulat experiență. Din iulie 2024, am acceptat provocarea de a mă alătura echipei Capital în calitate de editor, o „misiune” mai grea, dar nu imposibilă, alături de întreaga echipă cu care lucrez în fiecare zi.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





