Republica Moldova a adoptat planul de reziliență democratică 2026-2027. Lecțiile învățate din 3 scrutine cu ingerințe externe și atacuri cibernetice

Republica Moldova își intensifică eforturile de protejare a proceselor democratice. Consiliul Național de Securitate, convocat de președintele Maia Sandu, a aprobat un plan de reziliență pentru anii 2026–2027, bazat pe lecțiile ultimelor trei scrutine electorale și pe necesitatea consolidării cooperării interinstituționale, pentru a preveni influențele străine și a întări securitatea națională.

Consiliul Național de Securitate (CNS) al Republicii Moldova a aprobat azi planul de consolidare a rezilienței democratice

Consiliul Național de Securitate (CNS), convocat marți de președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a aprobat planul de consolidare a rezilienței democratice pentru anii 2026–2027.

Acest nou document strategic stabilește direcțiile prin care statul își va proteja procesele democratice și va preveni ingerințele externe.

Administrația Prezidențială de la Chișinău a transmis că planul a fost elaborat în baza experienței ultimelor trei scrutine – referendumul pro-UE, alegerile prezidențiale de anul trecut și scrutinul parlamentar din acest an.

Toate trei au fost marcate de niveluri fără precedent de interferență străină: „finanțări ilegale ale activităților politice, campanii de dezinformare, atacuri cibernetice și tentative de destabilizare a ordinii publice”.

Pentru a contracara aceste riscuri, documentul aprobat de CNS include măsuri de întărire a securității informaționale, de îmbunătățire a monitorizării financiare, de consolidare a apărării cibernetice și de intensificare a cooperării interinstituționale.

Autoritățile au precizat că o parte dintre acțiuni au caracter secret, pentru a proteja mecanismele de apărare ale statului. De asemenea, au subliniat că adoptarea planului este justificată de vulnerabilitățile evidențiate în timpul ultimelor procese electorale și de obligația statului de a garanta desfășurarea în siguranță a exercițiilor democratice.

Documentul trasează o direcție clară instituțiilor publice pentru perioada 2026–2027 și contribuie la consolidarea securității naționale într-un context regional complex.

„(Documentul prevede) măsuri de întărire a securității informaționale, de monitorizare financiară mai eficientă, de consolidare a capacităților de apărare cibernetică și de îmbunătățire a cooperării dintre instituțiile responsabile.

O parte dintre acțiuni reprezintă informații cu caracter secret, pentru a nu compromite mecanismele de protecție ale statului. Adoptarea planului este justificată de vulnerabilitățile constatate în cadrul ultimelor procese electorale și de obligația statului de a garanta că exercițiile democratice din Republica Moldova se desfășoară în siguranță și fără influențe străine.

Documentul oferă instituțiilor publice o direcție clară de acțiune pentru anii 2026–2027 și consolidează eforturile de protejare a securității naționale într-un context regional complicat”, se arată în comunicatul Administrației Prezidențiale din Republica Moldova.

A fost aprobat și propriul regulament de organizare și funcționare al Consiliului

Tot marți, membrii CNS au aprobat și propriul regulament de organizare și funcționare, adaptat noii Legi a securității naționale din 2025. Regulamentul stabilește proceduri precise privind pregătirea ședințelor, introduce reuniuni tehnice prealabile și definește modul de adoptare a deciziilor, inclusiv al celor obligatorii.

În plus, acesta prevede elaborarea unui raport anual prezentat Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, consolidând astfel controlul democratic asupra activității Consiliului.

Maia Sandu a transmis, potrivit Administrației Prezidențiale, că mizează pe cooperarea continuă dintre instituțiile statului.

„Mizez, în continuare, pe cooperarea dintre toate instituțiile competente. Doar printr-un efort comun și bine coordonat vom reuși să întărim reziliența Republicii Moldova”, a declarat Maia Sandu.

Ședința CNS a avut loc pe 2 decembrie, iar pe agendă s-au aflat riscurile de securitate informațională și cibernetică, finanțările ilegale, precum și măsurile de întărire a rezilienței statului și societății în fața amenințărilor hibride, dezinformării și manipulării îndreptate împotriva țării.