Reguli noi pentru pentru muncitorii străini. Guvernul vrea vize mai rapide. Ce alte modificări ar putea intra în vigoare

Guvernul pregătește modificări la legea care-i vizează pe muncitorii străini, cu scopul de a reduce timpul de procesare a vizelor și de a digitaliza întregul traseu birocratic. Propunerile sunt discutate în consultări publice, iar una dintre noutăți este o platformă națională dedicată recrutării și admisiei lucrătorilor din state terțe.

Contingentul de lucrători străini a crescut puternic în ultimul deceniu, iar pentru 2026 este stabilit la 90.000

În ultimii 10 ani, contingentul de lucrători străini nou-admiși pe piața muncii din România a crescut de la 5.500 în 2015 și 2016 la 100.000 în perioada 2022–2025. Pentru acest an, Guvernul a stabilit un contingent de 90.000 de lucrători străini.

În acest context, autoritățile vor să ajusteze cadrul legislativ, astfel încât angajatorii să poată aduce mai ușor forță de muncă din afara Uniunii Europene, iar sistemul să funcționeze mai predictibil.

Dezbaterile publice au avut loc la Palatul Victoria, cu participarea a circa 250 de reprezentanți

Cancelaria Prim-Ministrului a găzduit, în 15 și 16 ianuarie 2026, la Palatul Victoria, dezbateri publice pe marginea proiectului de Ordonanță de urgență privind înregistrarea și obligațiile angajatorilor străinilor, autorizarea și funcționarea agențiilor de plasare, precum și modificarea și completarea unor acte normative.

La cele patru sesiuni organizate în cele două zile au participat fizic și online aproximativ 250 de reprezentanți ai agențiilor de plasare, ai federațiilor patronale Concordia și IMM România, ai organizațiilor neguvernamentale, avocați și reprezentanți ai sindicatelor.

Valentin Vătăjelu spune că procesarea unei vize ajunge acum la 9 luni sau chiar un an

Președintele Comitetului pentru admisia și reglementarea șederii străinilor în România, Valentin Vătăjelu, consilier de stat în Cancelaria Prim-Ministrului, a prezentat elementele de noutate ale proiectului de OUG inițiat sub coordonarea sa.

El a spus că proiectul urmărește să faciliteze accesul antreprenorilor la forță de muncă din state terțe, în condițiile în care criza forței de muncă este o realitate. Vătăjelu a explicat că se dorește simplificarea și reducerea timpului mediu de procesare a unei solicitări de viză, care ajunge în prezent la 9 luni sau chiar un an.

Totodată, el a arătat că pachetul vine cu soluții pentru recrutarea și plasarea forței de muncă străine, astfel încât operatorii implicați să respecte același set de reguli, să demonstreze profesionalism și să ofere garanții atât statului român, cât și lucrătorilor. În același timp, proiectul este prezentat ca o măsură de prevenire a exploatării, a muncii nedeclarate, a migrației și șederii ilegale, a traficului de persoane, în acord cu obligațiile constituționale, europene și internaționale.

„Prin acest proiect de ordonanță facilităm accesul antreprenorilor din România la forță de muncă din state terțe, în condițiile în care criza forței de muncă la nivel național este o realitate. Concret, ne-am propus să simplificăm și să reducem timpul mediu pentru procesarea unei solicitări de viză, care acum ajunge la 9 luni sau chiar un an.

De asemenea, venim cu soluții în domeniul recrutării și plasării forței de muncă străine pentru ca toți operatorii economici implicați să respecte același set de reguli, să facă dovada profesionalismului și să ofere garanții atât statului român, cât și lucrătorului-străin.

Este o necesitate ce derivă din realitate și din obligația statului de a preveni exploatarea, munca nedeclarată, migrația și șederea ilegală, traficul de persoane, în acord cu obligațiile constituționale, europene și internaționale”, a afirmat consilierul de stat Valentin Vătăjelu.

Platforma WorkinRomania.gov.ro este gândită ca un sistem unic, digital și transparent pentru acest domeniu

Una dintre propunerile analizate este crearea WorkinRomania.gov.ro, o platformă unică națională prin care Guvernul ar urma să gestioneze accesul lucrătorilor străini pe piața muncii din România.

Potrivit proiectului, platforma ar trebui să asigure un flux de comunicare între autorități, într-un sistem digitalizat, transparent și sigur. Practic, este prezentată ca un punct central unde se vor reuni procedurile și pașii administrativi necesari.

Proiectul include și introducerea unei „Liste a ocupațiilor deficitare”, care ar urma să fie aprobată prin Hotărâre de Guvern. Lista ar fi actualizată semestrial, pe baza datelor furnizate de ANOFM și INS, dar și în urma consultării cu partenerii sociali.

În text este menționat că serviciile specializate de plasare ar urma să fie corelate cu această listă, iar consultările pe tema ocupațiilor deficitare ar urma să continue între Ministerul Muncii și reprezentanții sindicatelor și patronatelor.

O altă măsură analizată este instituirea unui depozit financiar, descris ca un mecanism de protecție preventivă, obligatorie. Acesta ar trebui să garanteze acoperirea costurilor pentru repatriere, sprijinul acordat lucrătorilor aflați în situații de risc și executarea amenzilor contravenționale aplicate agențiilor de plasare care nu își îndeplinesc obligațiile legale.

Contractele ar urma să fie standardizate, inclusiv într-o limbă înțeleasă de lucrător

În pachetul de modificări se discută și standardizarea contractelor folosite în acest domeniu. Sunt menționate trei tipuri de documente care ar urma să fie clar definite:

• Contractul de prestări servicii între agenție și angajator.
• Contractul tripartit de plasare între agenție, angajator și lucrător, inclusiv în română și într-o limbă înțeleasă de lucrător.
• Contractul de muncă dintre angajator și lucrător.

Măsura este prezentată ca parte din încercarea de a uniformiza regulile și de a reduce practicile neclare în piața de recrutare.

Principiul „angajatorul plătește” ar interzice taxele cerute de la lucrători

Proiectul prevede și instituirea principiului „angajatorul plătește”, prin care s-ar interzice solicitarea de comisioane, taxe, garanții sau depozite de la lucrători.

Această schimbare este prezentată ca un pas de aliniere la standardele Organizației Internaționale a Muncii și ale OCDE, cu accent pe protejarea lucrătorilor și pe eliminarea unor costuri transferate către cei care vin să muncească în România.