Atitudinea „Nu mă interesează” blochează activitatea asociațiilor de proprietari și amână reparațiile
Replici precum „Nu mă interesează terasa, acoperișul sau țevile” sunt tot mai frecvente în adunările generale ale asociațiilor de proprietari și au ajuns pentru mulți să fie considerate normale. Potrivit avocatului Gelu Pușcaș, specializat în dreptul asociațiilor de proprietari și litigii privind administrarea proprietăților, această atitudine poate duce, în timp, la blocarea completă a activității asociației.
El explică că, în practică, efectele se văd rapid: banii pentru reparații nu sunt strânși, lucrările sunt amânate ani la rând, iar proprietarii afectați rămân singuri cu problemele. Conducerea asociației ajunge astfel să nu se mai implice, iar în multe blocuri se întâlnesc frecvent acoperișuri care infiltrează la fiecare ploaie, găleți pe ultimul etaj, țevile din subsol care se sparg frecvent și reparații reale amânate la nesfârșit.
Activitatea asociației se reduce, în cele din urmă, doar la întocmirea listelor de plată, încasarea banilor și achitarea utilităților, fără reparații, investiții sau întreținere reală.
Legea obligă la întreținerea proprietății comune
Gelu Pușcaș subliniază că, din punct de vedere juridic, atitudinea „nu mă interesează” nu există într-o asociație de proprietari. El precizează că toți coproprietarii au drepturi, dar și obligații, iar Legea nr. 196/2018 îi obligă să administreze și să întrețină proprietatea comună.
Fiecare proprietar trebuie să contribuie la lucrările, reparațiile și serviciile comune, iar nefolosirea unei părți comune nu exonerează de plata cotei care îi revine.
Avocatul atrage atenția că responsabilitatea fiecărui coproprietar se extinde la terasă, acoperiș, fațadă, casa scării, subsol și instalațiile comune, iar deținerea unei cote implică obligația de a contribui la întreținerea lor.
„❗ „𝐍𝐔 𝐌Ă 𝐈𝐍𝐓𝐄𝐑𝐄𝐒𝐄𝐀𝐙Ă 𝐓𝐄𝐑𝐀𝐒𝐀, 𝐀𝐂𝐎𝐏𝐄𝐑𝐈Ș𝐔𝐋 𝐒𝐀𝐔 Ț𝐄𝐕𝐈𝐋𝐄!”
Este una dintre cele mai frecvente replici auzite în adunările generale ale asociațiilor de proprietari.
Pentru mulți a devenit o normalitate.
Dar această „normalitate” produce, în timp, 𝐛𝐥𝐨𝐜𝐚𝐣𝐮𝐥 𝐜𝐨𝐦𝐩𝐥𝐞𝐭 𝐚𝐥 𝐚𝐜𝐭𝐢𝐯𝐢𝐭ăț𝐢𝐢 𝐮𝐧𝐞𝐢 𝐚𝐬𝐨𝐜𝐢𝐚ț𝐢𝐢.
Ce se întâmplă de fapt?
▪ nu se strâng bani pentru reparații
▪ lucrările sunt amânate ani la rând
▪ proprietarii afectați direct rămân singuri cu problema
▪ conducerea asociației ajunge să nu se mai implice
Și astfel apar situații pe care le vedem frecvent în multe blocuri:
🔹 acoperișul continuă să infiltreze la fiecare ploaie
🔹 la ultimul etaj apar găleți prin apartamente
🔹 țevile din subsol se sparg mereu și sunt doar „cârpite”
🔹 reparațiile reale sunt amânate la nesfârșit
Iar activitatea asociației ajunge să însemne doar atât:
➡ facem lista de plată
➡ încasăm banii
➡ plătim utilitățile
Atât.
Fără reparații.
Fără investiții.
Fără întreținere reală.
𝐑𝐞𝐚𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐣𝐮𝐫𝐢𝐝𝐢𝐜ă 𝐞𝐬𝐭𝐞 î𝐧𝐬ă 𝐟𝐨𝐚𝐫𝐭𝐞 𝐜𝐥𝐚𝐫ă:
Într-o asociație de proprietari „nu mă interesează” nu există.
De ce?
✔ pentru că facem parte dintr-o comunitate în care avem 𝐝𝐫𝐞𝐩𝐭𝐮𝐫𝐢, 𝐝𝐚𝐫 ș𝐢 𝐨𝐛𝐥𝐢𝐠𝐚ț𝐢𝐢
✔ pentru că 𝐋𝐞𝐠𝐞𝐚 𝟏𝟗𝟔/𝟐𝟎𝟏𝟖 obligă coproprietarii să administreze și să întrețină proprietatea comună
✔ pentru că fiecare proprietar trebuie să achite 𝐜𝐨𝐭𝐚 𝐜𝐚𝐫𝐞 î𝐢 𝐫𝐞𝐯𝐢𝐧𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐥𝐮𝐜𝐫ă𝐫𝐢, 𝐫𝐞𝐩𝐚𝐫𝐚ț𝐢𝐢, 𝐬𝐞𝐫𝐯𝐢𝐜𝐢𝐢 ș𝐢 𝐟𝐨𝐧𝐝𝐮𝐫𝐢
✔ pentru că legea spune clar: 𝐧𝐞𝐟𝐨𝐥𝐨𝐬𝐢𝐫𝐞𝐚 𝐮𝐧𝐞𝐢 𝐩ă𝐫ț𝐢 𝐜𝐨𝐦𝐮𝐧𝐞 𝐍𝐔 𝐭𝐞 𝐬𝐜𝐮𝐭𝐞ș𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐩𝐥𝐚𝐭ă
✔ pentru că fiecare dintre noi deține o cotă din:
– terasă
– acoperiș
– fațadă
– casa scării
– subsol
– instalațiile comune
Iar dacă deținem o cotă din acestea, 𝐚𝐯𝐞𝐦 ș𝐢 𝐨𝐛𝐥𝐢𝐠𝐚ț𝐢𝐚 𝐝𝐞 𝐚 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐫𝐢𝐛𝐮𝐢 𝐥𝐚 î𝐧𝐭𝐫𝐞ț𝐢𝐧𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐥𝐨𝐫.
Dar există și o întrebare simplă.
Cei care spun „nu mă interesează”…
𝐚𝐫 𝐠â𝐧𝐝𝐢 𝐥𝐚 𝐟𝐞𝐥 𝐝𝐚𝐜ă 𝐚𝐫 𝐥𝐨𝐜𝐮𝐢 𝐥𝐚 𝐮𝐥𝐭𝐢𝐦𝐮𝐥 𝐞𝐭𝐚𝐣 ș𝐢 𝐚𝐫 𝐚𝐯𝐞𝐚 𝐠ă𝐥𝐞ț𝐢 î𝐧 𝐜𝐚𝐬ă 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐚𝐩𝐚 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐬𝐞 𝐢𝐧𝐟𝐢𝐥𝐭𝐫𝐞𝐚𝐳ă 𝐩𝐫𝐢𝐧 𝐚𝐜𝐨𝐩𝐞𝐫𝐢ș?”, a scris avocatul pe pagina de Facebook „Consultanta Asociatii Proprietari”.
Asociațiile de proprietari nu pot decide arbitrar repartizarea cheltuielilor
Pușcaș atrage atenția că modul de repartizare a cheltuielilor în cadrul asociațiilor nu poate fi stabilit după voința proprietarilor, ci trebuie să respecte strict prevederile legale.
Acesta a explicat că, în cadrul adunărilor generale, se întâlnesc frecvent situații în care proprietarii susțin că pot decide liber modul de repartizare a costurilor, însă o astfel de abordare este contrară legislației. Potrivit avocatului, orice repartizare care încalcă legea poate fi anulată întrucât Legea nr. 196/2018 prevede explicit nulitatea hotărârilor adoptate cu nerespectarea regulilor legale privind repartizarea cheltuielilor comune.
Gelu Pușcaș a subliniat că hotărârile adunării generale au o forță juridică inferioară legii și nu pot modifica sau contrazice prevederile acesteia. În opinia sa, normele legislative stabilesc clar ordinea de aplicare a actelor juridice, iar legea are prioritate în fața deciziilor interne ale unei asociații de proprietari.
Avocatul a arătat că, deși unii proprietari consideră inechitabil să plătească întreținerea atunci când nu locuiesc efectiv în apartament, legislația stabilește că majoritatea cheltuielilor sunt calculate în funcție de cota indiviză.
Astfel, proprietarii trebuie să contribuie la costurile legate de părțile comune ale imobilului, precum reparațiile, investițiile, contractele de curățenie sau întreținerea liftului, indiferent dacă locuiesc sau nu în imobil.
Potrivit acestuia, adoptarea unui mod de repartizare nelegal poate conduce la contestarea în instanță de către un proprietar și la obligarea asociației să refacă listele de plată. O asemenea situație ar genera muncă suplimentară pentru administrator, costuri care ar urma să fie suportate tot de proprietari.
Avocatul a precizat că, dacă adunarea generală adoptă hotărâri contrare legii, administratorul și cenzorul trebuie să notifice oficial asociația și să consemneze că nu își asumă consecințele unor astfel de decizii, având în vedere că răspunderea poate fi solidară.
Gelu Pușcaș recomandă respectarea strictă a legislației pentru a evita litigii și costuri suplimentare în cadrul asociațiilor de proprietari.
