Reacţia SALROM la Raportul Corpului de control al premierului după dezastrul de la Salina Praid: În ultimii trei ani, s-au alocat toate sumele

Societatea Națională a Sării – SALROM S.A. a transmis că, potrivit programelor anuale de investiții, în ultimii trei ani au fost alocate toate fondurile necesare pentru protejarea zăcământului, a spațiilor subterane și a echipamentelor folosite la Salina Praid. Conducerea companiei de stat consideră drept „denigratoare și nefondate” afirmațiile ministrului Economiei, Radu Miruță, care i-a cerut demisia și a anunțat că a acționat societatea în instanță.

Raport CCPM privind Salina Praid: Riscurile de inundare subestimate și reacția SALROM

Corpul de Control al Prim-Ministrului (CCPM) a finalizat verificările la Societatea Națională a Sării S.A. (SNS SA) și Administrația Națională „Apele Române” (ANAR), ca urmare a inundării Salinei Praid în luna mai 2025.

Potrivit raportului CCPM, riscul de inundare a spațiilor subterane și afectarea zăcământului a fost subevaluat constant de reprezentanții SNS SA, care au considerat că nu există un pericol iminent. În consecință, planificarea măsurilor tehnice și organizatorice nu a reflectat o strategie clară de protecție a zăcământelor, a spațiilor subterane exploatate și a echipamentelor utilizate.

Raportul menționează că măsurile implementate au fost în principal lucrări de întreținere pe termen scurt sau intervenții de urgență în caz de avarie, fără a include lucrări de investiții pentru protecția pe termen lung a salinei. Avizarea programelor anuale de exploatare la Sucursala Salina Praid a fost caracterizată de formalism, iar măsurile tehnice prezentate nu s-au raportat la norme tehnice de referință. Aceasta a redus eficiența mecanismelor legale prin care SNS SA ar fi putut fi sancționată pentru inacțiuni sau măsuri contrare normelor privind protecția zăcământului.

SALROM susține că evenimentele din mai 2025 au fost cauzate de factori naturali excepționali

Ca răspuns la concluziile raportului, SALROM a precizat într-un comunicat că evenimentele din mai 2025 au fost cauzate de factori naturali excepționali, în special debitul extrem al pârâului Corund (64 mc/s), depășind semnificativ valorile de calcul stabilite de ANAR/ABA Mureș (50 mc/s), considerate debitul maxim suportat de albia pârâului.

„Singurele soluţii tehnice pentru ca debitul suportat de albia pârâului să nu depăşească cei 50 mc/s ar fi fost regularizarea în amonte şi devierea Pârâului Corund – lucrări care intrau în responsabilitatea ANAR”, precizează SALROM. Sursa citată adaugă că „ar fi util” ca actualul ministru al Mediului „să clarifice public” dacă sau cum au fost utilizaţi banii alocaţi pentru regularizarea cursurilor de apă din Harghita, începând cu anul 2022.

Conducerea SALROM susține că, în ultimii trei ani, compania a alocat integral fondurile necesare pentru protecția zăcământului de sare, a spațiilor subterane și a echipamentelor folosite, în conformitate cu programele anuale de investiții.

„În 2023 şi 2024, Programul Anual de Investiţii a fost modificat, prin creşterea sumelor alocate către Sucursala Praid. În anul în curs, începând cu luna iunie, fondurile pentru Sucursala Praid au fost suplimentate prin redirecţionarea sumelor alocate altor investiţii aflate în derulare la celelalte sucursale ale societăţii. Salrom virează anual minimum 90% din profitul net realizat către bugetul de stat, conform Memorandumului primit de la Ministerul Finanţelor”, precizează compania.

Sursa citată susține că „informațiile incomplete” furnizate de Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) Corpului de Control al Prim-Ministrului au dus, „în mod eronat”, la concluzia că SALROM ar fi responsabilă de lucrările de închidere, monitorizare post-închidere și ecologizare a minelor istorice.

„Conform legislaţiei în vigoare şi a documentelor aflate atât în posesia SALROM, cât şi a Ministerului Economiei, obligativitatea închiderii minelor vechi prin impermeabilizare, betonare sau alte metode revine, fără echivoc, MEDAT prin alocarea de fonduri de la buget pentru aceste lucrări. Se pare că domnul ministru al Economiei, Radu-Dinel Miruţă, se dă în judecată singur pentru inacţiunea ministerului pe care îl conduce. Mai mult decât atât, acesta ar trebui să explice de ce nu a răspuns adresei oficiale înregistrată la MEDAT cu nr. 442895/11.09.2025, prin care SALROM a solicitat imperativ preluarea tuturor minelor istorice în vederea închiderii acestora”, precizează sursa citată.

Este nevoie de alocarea de fonduri de la buget către Ministerul Economiei

Conducerea SALROM afirmă că premierul ar trebui informat că este nevoie de alocarea de fonduri de la buget către Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, sub condiția ca ministrul Economiei să recunoască obligația legală de a închide minele vechi.

„Dacă rentabilizarea, dublarea cifrei de afaceri, triplarea profitului şi investiţiile majore făcute pentru modernizarea şi retehnologizarea unei companii în care zeci de ani nu s-a investit aproape deloc, sunt considerate «o bătaie de joc», atunci ne asumăm această vină a performanţei în integralitate. Totodată, considerăm că ministrul Economiei trebuie să îşi asume responsabilitatea afirmaţiilor denigratoare şi nefondate la adresa companiei şi a muncii depuse de angajaţii acesteia, pe care le-a făcut şi continua să le facă, fără a fi documentate şi probate legal”, sunt concluziile prezentate în comunicatul citat.

SALROM precizează că acuzațiile privind lipsa de comunicare către ministrul Economiei nu sunt justificate, întrucât ministrul nu a purtat niciun dialog direct cu directorul general al companiei, iar cu membrii consiliului de administrație a avut doar o singură discuție în prima săptămână de mandat, în cadrul căreia le-a cerut demisia fără a avea suport legal.