Plata tranșelor de bani din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare totală de 29,2 miliarde de euro, ar putea fi condiționată de realizarea unor reforme precise în justiție, transmit surse G4Media.ro.

Astfel, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, condus de Cristian Ghinea (USR PLUS) a propus aceste condiţionalităţi în negocierile cu Comisia Europeană, dat fiind că PNRR funcționează în sine ca un program dedicat reformelor făcute de statele membre în diferite domenii.

Șah mat la PNL și UDMR

Practic, asta este o mutare de șah mat la adresa PNL, care s-a opus pe toate căile posibile alături de UDMR la orice reformă din justiție referitoare la adoptarea noilor Coduri, desființarea Secției Speciale sau repararea legilor justiției ori reformarea Inspecției. USR PLUS a promovat mereu reformele în justiție, în acord cu programul său politic, dar s-a lovit de rezistența la orice schimbare din partea UDMR, a PNL și chiar a președintelui Klaus Iohannis.

Dacă banii din PNRR-ul agreat cu Comisia Europeană vor fi condiționați de reforme în justiție cu termene definite clar, Guvernul și Parlamentul vor fi supuse unei presiuni publice semnificative. În caz că nu vor adopta măsurile asumate, UE va bloca pur și simplu plățile.

Cum ar funcționa mai exact mecanismul: dacă nu face reformele în justiție asumate, România nu va putea face cererile de plată către Comisia Europeană și, prin urmare, nu va putea deconta investițiile făcute în toate domeniile prinse în PNRR.

În PNRR, fiecare ţară face un Plan de Finanţare eşalonat pe fiecare domeniu din PNRR, pe ani şi pe ţinte de atins periodic (milestones & targets). De două ori pe an, fiecare stat membru face un Raport de Implementare pe reforme (milestones), nu doar pe stadiul proiectelor – așa cum se întâmplă la fondurile europene ”obșnuite”. Decontarea celor două cereri de plată anuale se face în funcție de reforme, NU proporțional cu avansul fizic al proiectelor, potrivit unei analize realizate de Sorin Ioniță.

De altfel, anumite reforme în justiție au fost prinse și în draftul de PNRR adoptat de Guvern în iunie și trimis la Comisia Europeană, un draft pe care acum au loc ultimele negocieri între București și Bruxelles.

Cîțu nu ar fi fost mulțuțumit de condiționări

De asemenea, potrivit informațiilor G4Media.ro, premierul Florin Cîțu nu ar fi foarte mulțumit de aceste condiționări, dat fiind că UDMR și PNL se opun unor reforme rapide în justiție.

Miza politică este majoră pentru USR PLUS. Reformele în justiție au fost principala promisiune de campanie, iar partidul condus de Dan Barna și Dacian Cioloș e singurul care presează pentru acestea. În schimb, UDMR și PNL sunt reticente și vor să conserve situația actuală, iar președintele Klaus Iohannis vrea chiar remanierea ministrului Stelian Ion. UDMR se opune fățiș desființării SIIJ, PNL a îngropat într-un grup de lucru modificarea Legilor Justiției, președintele Iohannis a respins categoric modificarea în acord cu programul de guvernare a procedurii de numire a procurorilor șefi.