BNR avertizează asupra riscurilor sistemice ridicate: deficitul bugetar, datoria publică și contextul geopolitic pun presiune pe stabilitatea financiară a României
Banca Națională a României arată, în raportul publicat, că riscurile sistemice severe sunt alimentate de multiple tensiuni geopolitice și de deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne. Instituția transmite că vulnerabilitățile s-au menținut la cote ridicate față de evaluarea anterioară, iar mediul economic global rămâne caracterizat de impredictibilitate.
Raportul precizează că, la nivel internațional, incertitudinile sunt generate de evoluțiile geopolitice, de politicile comerciale aflate într-o continuă schimbare și de evaluările ridicate din anumite zone ale piețelor de capital.
BNR subliniază că acestea pot produce efecte perturbatoare atât asupra economiei globale, cât și asupra piețelor financiare din România. Totodată, banca centrală notează că reziliența sectorului bancar autohton se menține solidă, sprijinită de niveluri adecvate de capitalizare și de gestionarea prudentă a riscurilor.
Contextul internațional rămâne tensionat, iar creșterea economică globală este modestă
Raportul indică faptul că, deși anumite evoluții internaționale au fost pozitive (precum îmbunătățirea relațiilor comerciale dintre SUA și UE sau dintre acestea și China, precum și eforturile de detensionare din Orientul Mijlociu) incertitudinea privind orientarea politicilor economice persistă la nivel global.
Potrivit BNR, activitatea economică mondială a rezistat în fața presiunilor, iar efectele protecționismului comercial au fost moderate până acum, în parte datorită intensificării importurilor înainte de introducerea noilor tarife.
Cu toate acestea, banca centrală atrage atenția că perspectivele de creștere rămân modeste pe termen mediu și lung, iar balanța riscurilor globale continuă să fie înclinată în sens negativ.
Economia României avansează lent, sub presiunea deficitelor gemene
La nivel intern, raportul evidențiază faptul că economia României a menținut un ritm redus de creștere în 2025. Activitatea economică a înregistrat un avans de doar 0,3% în trimestrul al doilea, într-un context marcat de incertitudini majore și de procesul prelungit de consolidare bugetară.
Pentru trimestrul al treilea, estimările BNR arată o creștere de 1,6%, ușor sub dinamica din aceeași perioadă a anului trecut. Prognozele pentru întreg anul 2025 indică o creștere slabă, situată între 0,7% estimată de Comisia Europeană și 1% sugerată de FMI.
Documentul subliniază că menținerea deficitelor gemene, fiscal și de cont curent, reprezintă unul dintre principalele riscuri sistemice. BNR arată că măsurile fiscal-bugetare adoptate în 2024 și 2025 pot contribui la reducerea acestor presiuni, însă ele au și efectul de a tempera cererea internă, într-un moment în care creșterea economică este deja modestă.
Deficitul bugetar rămâne ridicat, iar presiunile asupra datoriei publice cresc
În primele nouă luni ale anului 2025, deficitul bugetar a ajuns la 102,5 miliarde lei, adică 5,4% din PIB, un nivel similar celui din perioada corespunzătoare a anului precedent.
BNR estimează că pachetul de măsuri fiscale din iulie 2025 va avea un impact limitat asupra deficitului în acest an, dar modificări mai importante vor apărea din 2026. Rectificarea bugetară operată în septembrie stabilește pentru 2025 un deficit de 8,4% din PIB.
Raportul arată că datoria publică și-a continuat creșterea accelerată, atingând 57,2% din PIB la jumătatea anului 2025, cu 6,1 puncte procentuale peste nivelul din anul precedent. BNR avertizează că această evoluție poate afecta încrederea investitorilor și a agențiilor de rating, ceea ce ar conduce la creșterea primei de risc, la volatilitate a fluxurilor de capital și la presiuni suplimentare asupra cursului valutar.
Consolidarea fiscală este o condiție esențială pentru stabilitate
Instituția subliniază că ajustarea fiscal-bugetară trebuie să rămână o prioritate națională, deoarece este crucială pentru menținerea unei datorii publice sustenabile și pentru protejarea stabilității financiare.
BNR explică faptul că deficitul de cont curent a fost amplificat în ultimii ani de politicile fiscale expansioniste, care au stimulat cererea internă peste capacitatea economiei de a răspunde prin producție.
