Radu Burnete: Doar 64% dintre românii apți de muncă lucrează. Sectorul privat susține SINGUR aparatul bugetar
Radu Burnete, consilier prezidențial, a fost întrebat, în cadrul unei emisiuni TV, dacă în România sunt prea mulți angajați la stat. El a spus că răspunsul depinde de cum este făcută comparația. Dacă ne uităm la numărul de bugetari în raport cu populația totală, România are mai puțini decât media europeană, deci aparent nu sunt prea mulți angajați la stat.
Totuși, a precizat că lucrurile se schimbă dacă raportăm numărul bugetarilor la populația ocupată, adică la cei care muncesc. A explicat că doar 64% dintre românii apți de muncă lucrează, în timp ce media în alte țări din regiune este de 75-76%. Din acest motiv, România nu mai pare să aibă chiar atât de puțini bugetari.
A mai spus că acest lucru este important pentru că angajații din sectorul privat, adică aproximativ 4,5 – 5 milioane de oameni, sunt cei care plătesc taxe și impozite din care este susținut aparatul bugetar. Dacă acești angajați sunt mai puțini decât în alte țări din regiune, atunci povara pe umerii lor este mai mare.
Burnete a adăugat și că există multă evaziune fiscală și economie „gri” (adică activitate economică nedeclarată), ceea ce înseamnă că statul strânge și mai puțini bani din taxe. Din cauza aceasta, presiunea pe cei care muncesc legal în privat este și mai mare. Potrivit spuselor sale, dacă luăm în calcul toate aceste lucruri, în prezent statul are un aparat bugetar mai mare decât își poate permite economia privată să susțină.
„Aici v-aş da mai multe răspunsuri, pentru că depinde ce măsori. Dacă raportez numărul de bugetari la populaţie, au arătat-o şi alţii în afară de mine, suntem mult sub media europeană. Deci pare că avem un număr mic de angajaţi în sistemul public. Pe de altă parte, dacă îl raportez la populaţia ocupată, unde România are o problemă, pentru că din cei apţi de muncă doar 64% dintre români lucrează – media în regiune e de 75-76% – atunci nu mai par să fie atât de puţini.
De ce e important asta? Pentru că oamenii care lucrează în sectorul privat, cei 4,5-5 milioane, trebuie, prin taxele şi impozitele lor, să susţină acest aparat bugetar. Dacă numărul lor e foarte mic în comparaţie cu regiunea, atunci nu mai suntem chiar atât de mult sub media Uniunii Europene. Şi aici văd o problemă.
Mai departe, avem foarte multă evaziune fiscală şi economie gri. Dacă avem atât de multă evaziune fiscală şi atât de multă economie gri, presiunea pe aceşti 5 milioane de angajaţi din privat să ţină acest aparat bugetar e şi mai mare. Şi atunci, da, dacă pun toate lucrurile astea cap la cap, în clipa de faţă avem un aparat public mai mare decât poate susţine mediul privat.”
Lupta împotriva evaziunii fiscale devine prioritate pentru președinte și premier
Consilierul prezidențial a spus că atât președintele Nicușor Dan, cât și premierul Ilie Bolojan vor avea ca prioritate lupta împotriva evaziunii fiscale și a economiei „gri”. El a explicat că acest fenomen este nedrept, pentru că unii oameni plătesc taxe, iar alții nu, ceea ce creează inechități.
Burnete crede că această problemă va deveni o prioritate nu doar pentru Administrația Prezidențială, ci mai ales pentru Guvern. A spus că nu este corect ca doar o parte dintre cetățeni să plătească taxe, în timp ce alții scapă mereu de obligații. Din acest motiv, consideră că este necesar ca evaziunea și economia „gri” să fie reduse, pentru a echilibra mai bine relația dintre sectorul de stat și cel privat.
A mai adăugat că trebuie analizată și structura statului. A spus că sunt instituții unde se vede clar că nu sunt suficienți angajați, pentru că durează foarte mult obținerea unor documente sau autorizații. În schimb, sunt și instituții unde lucrează prea mulți oameni.
„Şi acum ce-i de făcut? Pe de o parte, şi asta va deveni o prioritate şi a Administraţiei Prezidenţiale, dar cu siguranţă a guvernului, cu evaziunea fiscală şi cu economia gri. Ne furăm căciula singuri şi nu-i cinstit. Adică nu se poate ca doar unii dintre noi să plătim mereu, alţii mereu să evite asta. Deci asta trebuie închisă şi va uşura un pic acest raport între stat şi privat. Doi: ce cred că trebuie să facem este să ne uităm la arhitectura acestui stat.
De ce spun asta? Sunt locuri, le vedeţi şi dumneavoastră, le văd şi cetăţenii, unde clar aparatul e subdimensionat, că durează foarte mult să obţii o autorizaţie. Există alte locuri unde e supradimensionat. Îl auzeam pe premier, a dat exemplul ăsta şi public, dacă te uiţi la Consiliile Judeţene, unele au o sută de angajaţi, unele au patru sute de angajaţi. Ok, înţeleg că există diferenţe între judeţe, dar parcă nu e atât de mare.”
Date oficiale
În februarie 2025, în instituțiile și autoritățile publice din România lucrau 1.311.451 de persoane. Asta înseamnă cu 4.558 mai multe decât la sfârșitul anului 2024, potrivit datelor de pe site-ul oficial al Ministerului Finanțelor.
Peste 64% dintre acești angajați lucrau în instituțiile centrale ale statului – adică 841.259 de persoane, cu 2.936 mai multe față de decembrie 2024. În administrația locală lucrau 470.192 de oameni, cu 1.622 mai mulți decât la finalul anului trecut.
