Blocul Național Sindical (BNS) consideră că pachetul de măsuri fiscale anunțat de autorități este inechitabil și ineficient. Organizația sindicală avertizează că accentul este pus greșit pe supraimpozitarea contribuabililor corecți, în timp ce evaziunea fiscală și munca la negru sunt tolerate. BNS propune alternative axate pe extinderea controalelor, scăderea fiscalității pe muncă și o repartizare mai echitabilă a sarcinilor fiscale.
BNS: Măsuri fiscale considerate inechitabile
Potrivit BNS, recentele modificări ale Codului Fiscal nu vizează ineficiențele din sistem, ci cresc presiunea asupra celor care plătesc deja taxe.
În loc să fie echitabil împărțită, povara reducerii deficitului este suportată în mod disproporționat de persoanele cu venituri mici și medii. Organizația arată că, de 30 de ani, politica fiscală din România s-a axat pe colectarea rapidă din surse facile, fără o reformă reală.
„De 30 ani în România politica fiscală s-a făcut bazându-se pe principiul de unde putem lua repede, ușor și mult. Așa s-a preferat și acum.
Excepțiile vor beneficia în continuare de pozițiile lor privilegiate și drepturile lor vor fi în continuare neatinse, pe principiul că sunt puțini. La fel cum luăm impozite de la cei cu venituri mici și mijlocii pentru că restul sunt puțini. Asta nu e o abordare sănătoasă”, transmite BNS.
Creșterea TVA afectează puternic categoriile vulnerabile
Majorarea TVA este una dintre cele mai criticate măsuri. Sindicaliștii susțin că Guvernul preferă soluții rapide, precum creșterea TVA, fără să combată evaziunea fiscală, cauza principală a pierderilor bugetare.
România va ajunge în topul țărilor cu cel mai ridicat TVA efectiv din Europa, deși nu are măsuri compensatorii precum cotele reduse practicate în alte state.
„ Majorarea TVA de la 5 și 9% la 11%, respectiv cota standard de TVA de la 19 la 21%, îi afectează pe toți, dar în cea mai mare măsură pe cei cu veniturile cele mai mici.
TVA nu e printre cele mai mici din Europa – cota efectivă de TVA din România (12,4%) plasează România pe locul 8 din 27, înaintea majorărilor de TVA propuse cu 1 august. Sub 21% (cotă standard) au Germania, Franța, Austria, Bulgaria ”, precizează BNS.
Impozitarea pensiilor și extinderea bazei de taxare
Introducerea contribuției de sănătate pentru pensiile de peste 3.000 de lei este considerată de BNS o formă de supraimpozitare.
Organizația atrage atenția că măsura afectează în special pensionarii cu venituri modeste și că, în lipsa unei reforme reale a pensiilor speciale, este inechitabilă. În plus, extinderea bazei de taxare ar trebui realizată prin combaterea muncii nedeclarate, nu prin sarcini suplimentare pe cei fiscalizați.
„1,8 milioane de pensii intră DE ACUM sub sfera impozitării prin CASS. «Pensii speciale» sunt mult mai puține – «pensii de serviciu», aproximativ 12.000 (magistrați, etc) plus aproximativ 170.000, foști angajați MApN, MAI, etc.
(…) Aplicarea CASS procentual pentru pensiile de peste 3.000 de lei (pentru ceea ce depășește 3.000 de lei), nu este o formă de asigurare de sănătate, ci o formă de supra-impozitare.
Lărgirea bazei de impozitare, trebuie să se facă prin identificarea și fiscalizarea muncii informale, și nu prin supra-impozitare.
România are aproape ce mai scăzută rată de ocupare a forței de muncă din UE-27 (după Italia), nu se acționează pentru fiscalizarea locurilor de muncă informale”, notează BNS.
Impactul inflației și presiunile asupra sistemului de sănătate
BNS avertizează că, în contextul unei inflații ridicate, aplicarea unor taxe suplimentare riscă să anuleze efectele majorărilor salariale și ale pensiilor.
În același timp, fondul de sănătate (FNUASS) este dezechilibrat din cauza unor decizii bugetare asumate de stat, nu din cauza serviciilor medicale propriu-zise. O parte importantă din fonduri este alocată pentru acoperirea salariilor din sistemul public de sănătate, fără legătură cu serviciile efective.
„În primele 5 luni ale anului 2025,8 miliarde de lei au fost alocați din FNUASS cu această destinație, deși spitalelor li se decontează servicii prestate.
Subvențiile de echilibrare împreună cu deficitul FNUASS reprezintă mai puțin de jumătate din această sumă. FNUASS este in deficit pentru decizii ce ar trebui asumate de bugetul public”, subliniază BNS.
Efectele negative ale supraimpozitării în sectorul bancar
Creșterea taxării bancare este, conform BNS, o măsură care afectează în mod indirect utilizatorii de servicii financiare.
Dobânzile au crescut deja semnificativ, iar povara se transferă asupra populației și companiilor. Sindicaliștii reclamă lipsa unor intervenții care să sprijine scăderea costurilor de creditare.
„Supra-taxarea profiturilor băncilor este de fapt o formă de supra-impozitare a utilizatorilor de servicii bancare”, afirmă BNS.
Evaziunea fiscală rămâne o problemă nerezolvată
Organizația consideră că deficitul bugetar este cauzat în principal de lipsa de colectare, nu de nivelul cheltuielilor. În ciuda investițiilor în digitalizarea ANAF, munca nedeclarată și evaziunea fiscală persistă.
România are una dintre cele mai scăzute rate de ocupare a forței de muncă din Uniunea Europeană, iar economia informală este extinsă.
„ România are o problemă de deficit nu pentru că cheltuie prea mult, ci pentru ca reușește să-și fiscalizeze economia foarte puțin. Bugetul public se bazează în mare măsura pe contribuții de asigurări sociale suportate aproape în totalitate de angajați.
Munca la negru și evaziunea fiscală sunt în continuare utilizate la scară largă și nimeni nu se atinge de aceste zone, în ciuda faptului că s-au cheltuit resurse semnificative pentru digitalizarea ANAF.
În acest moment statistica oficială recunoaște existența a aprox 700 mii de persoane ce prestează muncă nedeclarată, alte aprox 800 mii de persoane lucrează sub diverse tipuri de contracte care le permite un tratament fiscal mai favorabil, fără să plătească contribuții de asigurări sociale”, transmite Blocul Național Sindical.
Soluțiile propuse de BNS
Pentru o abordare echitabilă și eficientă, BNS propune măsuri concrete. Printre acestea se numără evitarea majorării TVA sau limitarea creșterii la un singur punct procentual.
De asemenea, organizația susține aplicarea cotei reduse de TVA pentru utilitățile populației și o redistribuire clară a cheltuielilor bugetare.
Alte propuneri vizează fiscalizarea muncii informale, reglementarea muncii pe platforme digitale și reducerea poverii fiscale asupra muncii.
1. Fără majorarea TVA, sau o majorare cu doar 1% procentual
2. Cota redusă de TVA să se aplice și la facturile de energie electrică și gaze, pentru populație.
3. Trecerea HORECA, a locuințelor și a îngrășămintelor la cota standard de TVA de la 1 ianuarie 2026.
4. Cheltuielile aferente creșterilor salariale operate în sectorul public de sănătate trebuie să fie asumate de bugetul public, în mod transparent.
5. Acoperirea CASS pentru șomeri si beneficiarii de venit minim garantat de către instituțiile ce plătesc aceste drepturi, mai ales că fondul de șomaj înregistrează excedent anual.
6. Introducerea unor controale extinse țintite către zonele de mare evaziune fiscală și muncă la negru.
7. Elaborarea procedurii de sistare a activității angajatorilor ce utilizează muncă la negru, conform Codului Muncii, această sancțiune ne se poate aplica pentru că din 2017 de la introducerea acestei prevederi, până în prezent, Inspecția Muncii nu a elaborat această procedură. (…)
Toate propunerile le puteți citi CHIAR AICI.
